Noua lui față: războiul de mișcare

Alte știri, la fel de puțin confirmabile, emanând de la oameni din zonă sau clamând a fi în zonă, afirmă că ucrainenii ar fi cucerit câteva sate la vest și nordvest de Herson. Pare însă că înaintarea spre Herson e grea. Și e cu atât mai grea și dificilă cu cât ucrainenii nu pot ataca în țara proprie – și în contextul valorilor occidentale asumate de Kiev – așa cum au luat rușii cu asalt orașele ucrainene, pisându-le in corpore cu tunul. Și zdrobindu-le de la un cap la altul, rând pe rând.

Partea bună a valorilor ucrainene?

Libertatea și exemplul galvanizant al curajoasei conduceri proprii le dau ucrainenilor încredere și le ridică perceptibil moralul. Care, la rușii conduși de un tiran laș ca Putin, n-are cum să nu fie la pământ.

Or, dincolo de arsenale, moralul a departajat din capul locului cele două tabere în acest cumplit război. Moralul, ca ”tancurile Papei”, despre al căror ”număr” întreba cândva, ironic și retoric, Stalin, nu e vizibil.

Or, imperiul sovietic și datorită aportului Papei Ioan Paul al II-lea s-a destrămat în mod fericit, precipitând ”cea mai mare tragedie a secolului XX”, potrivit afirmației din 2005, nu tocmai sănătoase la cap, a dictatorului rus Vladimir Putin, un kaghebist care a interiorizat hybrisul Rusiei comuniste și l-a transformat în baza unui nou delir totalitar. Moralul va continua cu siguranță să se dovedească decisiv în ciocnirile militare care vor urma.

Sigur e că, mai ales în sud, dacă nu și în Donbas, războiul de uzură și-a luat ori dă semne să-și ia adio spre a se retransforma dintr-unul de tranșee și poziții, într-unul de mișcare. Dar de această dată nu pentru că a vrut Moscova așa, ci, pentru prima dată în istorie, la inițiativa Kievului. Se mai poate împotmoli această primă ofensivă de oarecare amploare? Evident.

Dar BBC reia declarația grupului operațional Kahovka din sud, potrivit căruia un regiment de forțe ruse ori rusofone a părăsit câmpul de bătaie și regiunea Herson, la fel ca parașutiștii din zonă, constituind trupe de sprijin. Au avut loc explozii și s-au auzit, potrivit BBC care reia surse locale, explozii la Herson și la Nova Kahovka, la nord-est de Herson.

Un comunicat ucrainean anunța distrugerea a 13 posturi de comandament rusesc, a trei depozite de muniții și a unui pod peste Nipru. Ucrainenii, mai afirmă BBC, anunță că se folosesc de lansatoare de rachetă HIMARS, între altele, spre a distruge podurile de pontoane construite de ruși peste Nipru. Astfel pot fi tăiate de grosul armatei ruse și împresurate forțele invadatoare avansate, situate la vest de fluviu.

Din război de poziții în război de mișcare

Din știrile actuale rezultă, în măsura în care ele se vor confirma, că ofensiva lansată din nord continuă în forță și că trupele ruse sunt sub presiune puternică, fiind amenințate de izolare, încercuire și zdrobire.

Avertismentul președintelui Zelenski, la care s-au adunat zilele trecute șefii armatei și serviciilor secrete, înainte ca liderul de la Kiev să le pună în vedere ocupanților ”să știe: îi vom arunca peste graniță, iar dacă vor să trăiască, este timpul ca militarii ruși să fugă”, precum și declarația amenințătoare a unui general ucrainean, conform căruia ar fi ”venit timpul răzbunării”, ar putea prea bine să se dovedească foarte curând a nu fi fost neapărat vorbe în vânt.

Armele occidentale grele, în special artileria de ultimă generație, primite de ucraineni din vest, distrugerea liniilor de comunicație și depozitelor de armament, precum și decimarea trupelor invadatoare, astfel încât să le fie greu să-și reconstituie efectivele tot mai rărite, au schimbat balanța de forțe și datele frontului. Ca să scape din strânsoarea de la Herson, Rusia va încerca să-și amplifice presiunile militare în Donețk.

Dar, chiar dacă ar reuși vremelnic să delesteze trupele invadatoare din regiunea Herson, pe termen mediu, poziția lor în sud pare intenabilă. Cu atât mai mult cu cât nici rușii din teritoriile ocupate nu par din cale afară de fericiți că s-au trezit ”eliberați”.

Căderea unora din piesele defensive centrale ale Moscovei ar putea antrena nu doar prăbușirea întregii rețele defensive ruse din teritoriile ocupate în regiunea Herson, ci tot eșafodajul militar rusesc din sudul Ucrainei, până către Mariupol. Degringolada va avea loc mai degrabă subit sau rapid, decât lent și treptat.

Perspective posibile

Înseamnă toate acestea că războiul se va termina rapid? Până la finele lunii septembrie, cum ar fi posibil?

Nimic nu e mai puțin sigur, de vreme ce resursele virtual inepuizabile ale Rusiei echilibrează oarecum moralul tare și armele occidentale ale Ucrainei. Cum nu se pot exclude nici viitoare succese rusești și reculuri și replieri ucrainene, bombardamente, recuceriri ale invadatorilor, masacre, lupte și greutăți, ori, eventual, o mobilizare generală a Rusiei.

Putin știe în continuare că nu poate supraviețui în urma unui război pierdut. Va face deci tot ce-i stă în puteri ca să întârzie victoria ucraineană și prăbușirea totală a Rusiei. Nu e exclus să recurgă deci la noi barbarii.

Cert e însă că, pe moment, războiul, așa cum a reliefat șeful administrației prezidențiale ucrainene, Andrii Yermak, solicitând partenerilor occidentali ”să ia măsuri decisive să garanteze pe viitor securitatea Ucrainei” și să formeze ”o nouă ordine de securitate pe continentul european, prevenind un viitor război”, a ”intrat într-o fază nouă”.

Și dacă indiciile nu înșală rău, iar armele occidentale nu se mai lasă îndelung așteptate, e foarte posibil ca lumea să fie în debutul acelei fazei în care rușii încep să mănânce bătaie din greu. În final, în ciuda arsenalului lor nuclear inutilizabil, s-ar putea să fie o bătaie soră cu moartea.