O tânără din România candidează pentru Bundestag

Până acum, cei mai mulți au fost nemți. A sunat și la ușa unor englezi sau vietnamezi. Dintr-o dată vede un nume românesc pe o sonerie. Apasă butonul. O doamnă de vârstă medie deschide, vine și soțul ei. Tânăra se prezintă direct în limba română: "Bună ziua, mă numesc Ana-Maria Trăsnea și sunt candidata social-democraților din sector pentru Bundestag, parlamentul german. Sunt aici ca să nu mă vedeți doar pe afișele electorale. Dacă sunteți interesați, vă dau cu plăcere câteva materiale informative."

Cuplul este uimit că o candidată pentru parlamentul german se prezintă în limba română. Femeia o poftește pe Ana-Maria Trăsnea imediat înăuntru: "Haideți la o cafea." Cei doi provin dintr-o comună de lângă Craiova, dar stau de mulți ani la Berlin. Soțul lucrează în construcții, soția ca femeie de serviciu. Fiul lor a terminat școala la Berlin, iar acum face cursuri de pregătire profesională în domeniul mecatronicii. "În România este foarte greu", povestesc cei doi români, care sunt recunoscători că pot trăi în Germania. 

Când vine vorba despre alegerile generale de duminică, cei doi spun că nu pot vota întrucât nu sunt cetățeni germani. Dar Ana-Maria Trăsnea le explică că au drept de vot la alegerile comunale, în sectorul în care stau. "Și oricum aveți multe posibilități și drepturi aici, chiar dacă nu aveți cetățenia germană", le spune tânăra. Apoi le dă o mapă cu informații despre ea și programul ei politic. Le arată adresa unui birou și un număr de telefon: "Dacă aveți vreo problemă, puteți să mă contactați oricând."

"O țară cu șanse pentru toți"

Berlin, cartierul Treptow-Köpenick în sud-estul capitalei germane, cu câteva zile înainte de alegeri: Ana-Maria Trăsnea, candidata Partidului Social-Democrat (SPD) din sector pentru parlamentul german, merge din ușă în ușă pe o strada laterală lângă o stație de tren regional și distribuie materiale electorale. Este seară, sora ei și un tânăr activist social-democrat o însoțesc. Cei mai mulți oameni spun că n-au timp să stea de vorbă, alții au votat deja prin corespondență. Dar toți sunt prietenoși. "Câteodată oamenii au întrebări, uneori sunt și supărați", spune Ana-Maria Trăsnea. "Oricum, pentru mine este foarte important să păstrez contactul cu oamenii din sector."

Ana-Maria Trăsnea este una dintre cele mai remarcabile candidate pentru Bundestag din capitala germană. Are doar 27 de ani, dar este activă în politica comunală de aproape un deceniu. S-a născut în România și a venit la Berlin la 13 ani. Mama ei lucra deja de mai mult timp la un restaurant. La început, Ana-Maria Trăsnea știa doar câteva cuvinte în germană. După un singur an de școală la Berlin a ajuns printre primii din clasă. La școală a trecut și prin experiențe de bullying și agresiuni rasiste. Cu toate acestea, tânăra spune astăzi: "Iubesc Germania. Aici toată lumea are o șansă, indiferent de origine și de condiția socială."

Un copil al generației 'Singur acasă'

Este povestea unui copil de imigrant dintr-o familie modestă, pentru care, în ciuda multor dificultăți, Germania a putut deveni o nouă patrie. Ana-Maria Trăsnea vrea să contribuie ca politician la dezvoltarea acestei țări. Nu este o poveste obișnuită, dar nici nu mai este una complet exotică. De aceea este și o poveste despre o Germanie nouă, mai deschisă.

Ana-Maria Trăsnea s-a născut în 1994 la Piatra Neamț. Orașul a pierdut, în ultimele decenii, din lipsa perspectivelor economice, aproape 40.000 de locuitori. Anul trecut, un ziar local a titrat: "Dezastrul economic în Neamț - efortul conjugat al politicienilor și al statului român".

Mama ei a plecat din Piatra Neamț deja în anul 2002, la scurt timp după abrogarea regimului de vize pentru spațiul Schengen. Era divorțată și a găsit, în căutarea unei vieți mai bune pentru ea și cele două fiice, un loc de muncă la Berlin, în gastronomie. Fetele au rămas la Piatra Neamț, îngrijite de o mătușă. Au trăit experiența euro-generației 'Singur acasă' timp de cinci ani de zile. Doar în vara anului 2007, Ana-Maria și sora ei s-au putut muta la mama lor la Berlin.

Bullying, discriminare și amenințări 

Au locuit atunci, ca și acum, în Treptow-Köpenick. Când au sosit acolo, unele zone din cartier erau fiefuri ale neonaziștilor. La liceu, Ana-Maria n-a avut colegi care simpatizau deschis cu extremismul de dreapta, dar nici nu a fost binevenită ca străină. "Începutul a fost, ca să zic așa... foarte intens." Ana-Maria Trăsnea povestește cât de greu i-a fost când abia vorbea germana, dar și despre ambiția ei imensă, datorită căreia a devenit rapid una dintre cele mai bune eleve din clasă, motiv pentru care a fost apoi considerată tocilară. Era izolată, nu avea prieteni adevărați în timpul liceului. 

"Am fost întrebată dacă părinții mei sunt 'Sozialschmarotzer', adică paraziți care primesc ajutor social pe nedrept și în mod fraudulos. În curtea școlii, alți elevi aruncau cu pietricele după mine. Într-o seară, când am venit de la un curs de dans, am fost amenințată de șase băieți, care erau de extremă dreaptă. Am fugit într-o cafenea, din care a trebuit să mă scoată tatăl meu vitreg."

Activități sociale și politice în timpul liceului 

Ana-Maria Trăsnea spune că a câștigat, treptat, respectul celor din jur prin modul deschis în care a vorbit despre rasism și discriminare la școală, "chiar dacă, pentru moment, am fost considerată o pârâcioasă". În același timp, experiențele ei au sensibilizat-o pentru valori precum egalitatea, toleranța, solidaritatea și dreptatea și au determinat-o să devină reprezentanta elevilor și purtătoarea de cuvânt a școlii. A intrat și în rețeaua germană 'Școala împotriva rasismului - școala curajoasă' și a organizat schimburi de experință europene pentru elevi.

A intrat în Partidul Social-Democrat în 2013, tocmai când a dat examenele pentru bacalaureat. În opinia ei, SPD-ul este acel partid din Germania "care luptă cel mai mult ca să ai șansa la o viață demnă și decentă, indiferent de unde și din care categorie socială vii".

O carieră impresionantă 

După liceu, s-a înscris la studii culturale la Viadrina din Frankfurt/Odra, o universitate renumită din Germania, dar a lucrat în continuare ca voluntară în domeniul tineretului. Apoi, în 2016, la doar 22 de ani, a fost aleasă ca cea mai tânără deputată a consiliului sectorului Treptow-Köpenick. Mai târziu, a lucrat în echipa ministrei pentru familie, Franziska Giffey. În prezent, face parte din departamentul pentru educație, tineret și familie din Senatul Berlinului. Iar acum candidează pentru parlamentul german - o carieră impresionantă. 

În conversația cu DW, Ana-Maria Trăsnea nu folosește cuvântul 'carieră' nici măcar o singură dată. Vorbește însă mult despre ambiția ei de a forma și modela țara din punct de vedere politic. Când vorbește despre aceste subiecte, interlocutorii simt că motivația se explică și prin experiențele de viață prin care a trecut ca imigrantă în Germania. Spre deosebire de majoritatea politicienilor tineri germani, ea pare foarte autentică, matură și conectată la realitatea oamenilor. 

"Prea mulți oameni se plâng prea mult"

Ana-Maria Trăsnea nu se plânge de Germania și de cât de greu i-a fost, ci subliniază ce poate fi schimbat în această țară. Spre exemplu, tânăra consideră că sistemul de ajutor social ar trebui reformat din temelii, pentru că îi tratează pe mulți oameni umilitor.

Dar, în fond, Ana-Maria Trăsnea este entuziasmată de cea de-a doua patrie a sa, a cărei cetățeană a devenit deja cu mult timp în urmă. Povestește cât de bine s-a simțit când un profesor i-a cerut la școală pentru prima dată să-și spună părerea, spre deosebire de România, unde a trebuit doar să reproducă niște cunoștințe acumulate. O încântă că în Germania foarte mulți oameni dau dovadă de spirit comunitar și îi ajută pe alții în cadrul unor activități de voluntariat. Dar - ce o deranjează în Germania? Trebuie să se gândească pentru câteva momente. Apoi spune râzând: "Prea mulți oameni se plâng prea mult. Pur și simplu nu văd posibilitățile pe care le au în viața de zi cu zi pentru a schimba ceva."

Ana-Maria Trăsnea nu-și ascunde originea română. Pe site-ul ei de campanie scrie deja în propoziția a doua că s-a născut în România. Vorbește germană fără accent și fără erori. Dar când se prezintă cu numele ei, folosește întotdeauna pronunțarea corectă românească.

Este Germania acum, totuși, țara în care se simte acasă? "Da", răspunde Ana-Maria Trăsnea fără să ezite. "Acum câțiva ani, m-am întors din România, după o călătorie de mai multe săptămâni. Și m-am gândit: Aici în Germania te poți baza pe niște structuri. Aici nu trebuie să dai șpagă când mergi la vreun ghișeu sau când o rudă ajunge la spital. După ce am trecut frontiera și am călcat pe pământ german, am răsuflat ușurată. M-am simţit acasă."