Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei a arătat cu degetul, imediat după descoperirea ororilor din aceste azile ale groazei, spre adevărații responsabili.
Gabriela Firea, ministră a Familiei până la finele săptămânii trecute și soțul său Florentin Pandele, de aproape 25 de ani primar al localității Voluntari, care păreau să știe ce se întâmpla in căminele de vârstnici, de unde a pornit totul au ripostat vehement în fața mesajelor purtătorului de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu. În premieră, a putut fi urmărit duelul dintre un reprezentat al Patriarhiei, de o parte, și cei doi soți și lideri social-democrați, care văd cum li se năruie brusc carierele, de cealaltă parte.
Biserica Ortodoxă Română (BOR), ca majoritatea bisericilor de rit bizantin, își continuă tradiția de legătură și complicitate cu politicul și cu statul. Legăturile acestea exced ceea ce teologii numesc simfonia Bisericii cu statul, o idee lansată încă din secolul al VI-lea, care sugera o egalitate a celor două entități și o complementaritate a lor.
Purtătorul de cuvânt al BOR, Vasile Bănescu s-a situat de partea luminoasă a lucrurilor încă de acum două săptămâni, după ce procurorii au dat publicității dramele căminelor de vârstnici din Voluntari și Afumați: „proba supremă de abjecție și cinism” este „să spui că nu știi ce se petrece într-un stabiliment public destinat unor persoane călcate în picioare de suferințe inimaginabile”, chiar atunci când e vorba despre persoane care s-au „cățărat suficient de sus”. La fel ca mulți dintre cei care urmăresc intersecția dintre viața politică și cea socială, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei a arătat cu degetul spre Gabriela Firea care, prin apropiați, ar fi avut legătură cu ceea ce se întâmpla în acele azile, în vreme ce nici Florentin Pandele n-ar fi fost străin de dramele care aveau loc acolo. „Fiecare fariseu pe limba lui piere”, i-a răspuns primarul de Voluntari, purtătorului de cuvânt al BOR, amenințându-l că „cine sapă groapa altuia tot el cade în ea” și că știe că Vasile Bănescu ar fi dependent și de „altă instituție”. Apoi, Florentin Pandele a declarat că a primit un mesaj de la purtătorul de cuvânt al BOR în care acesta îl asigura că spusele sale nu se refereau la Gabriela Firea. Primarul de Voluntari nu-l crede: „Nu este adevărat, este o minciună, dânsul a aruncat o piatră în baltă și știm foarte bine că nu mai putem să o scoatem”. Florentin Pandele a ținut să amintească perioada în care soția sa era în fruntea Primăriei București și care „în litera și spiritul legii erau aprobate fonduri pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului”, în ciuda campaniei opoziției. Circa 16 milioane de euro au fost virați în timpul mandatului Gabrielei Firea din bugetul Primăriei Capitalei spre Patriarhie.
La rândul său primarul din Voluntari a cheltuit aproape 30 de milioane de euro pentru construirea unei catedrale în orașul pe care îl conduce. Cei doi soți sunt indignați că Biserica nu le recompensează eforturile, ca și cum ei ar fi dat din proprii lor bani. Exasperați de mesajele scrise de Vasile Bănescu pe tema căminelor de vârstnici și interpretate ca fiind împotriva lor, cei doi ar fi apelat chiar la Patriarhul Daniel, pe care Gabriela Firea l-a făcut în mandatul ei de la primărie cetățean de onoare al Bucureștiului.
Patriarhul le-a răspuns la slujba de ieri, când a vorbit despre minunea vindecării slăbănogului din Capernaum, povestită în Noul Testament, în care patru bărbați au făcut tot ce le-a stat în putință pentru a aduce în fața lui Isus un om paralizat cu tot cu patul pe care stătea, cu gândul că bolnavul ar putea fi ajutat de o minune. „Scoală-te, ia-ţi patul şi mergi la casa ta”, l-a îndemnat profetul. Nu întâmplător a ales Patriarhul această pildă despre „slujirea semenilor aflați în suferință”, ci pentru a le arăta nu doar victimelor sau potențialilor vinovați, ci și înalților ierarhi ce poziție are. Mai ales după ce Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie a precizat că-i cunoaște bine pe soții Firea & Pandele, pe care a încercat să-i apere, dar și pe fostul său student Vasile Bănescu despre care a menționat că „s-a schimbat mult”.
În interiorul BOR, luptele nu s-au oprit niciodată și, în paralel cu Războiul din Ucraina, par chiar să se fi întețit. Tabăra pro-Vest pare mai fragilă decât cea pro-Est. Patriarhul Daniel, acest manager bisericesc sub care averea BOR pare că a crescut de 100 de ori intervine public doar atunci când există mize importante. De pildă, în duminica în care avea loc al doilea tur de scrutin al prezidențialelor din 2014 (Klaus Iohannis, PNL vs. Victor Ponta, PSD), Daniel a vorbit la liturghie despre faptul că „de mai multe ori” Dumnezeu ar fi lucrat „prin oameni străini de neamul nostru pentru a ajuta România să fie liberă şi unită”. Patriarhul le-a răspuns astfel preoţilor şi înalţilor prelaţi din provincie care au făcut o campanie destul de dură în favoarea lui Victor Ponta.
Purtătorul de cuvânt al BOR a încercat de mai multe ori să spună că, în acest scandal dramatic în care oameni vârstnici fără apărare au fost umiliți, bătuți, lăsați în mizerie, nemâncați și fără medicamente nu a vorbit în numele Bisericii, ci doar ca simplu „teolog laic”. Nu e treaba Bisericii să se amestece în politică și nici să facă judecăți de valoare asupra reprezentanților partidelor, numai că aceste reglaje, nu întotdeauna fine, pe care le face Patriarhia echilibrează fandările facțiunii anti-occidentale, excesele celor care mizează pe Putin, pe care-l consideră „un ctitor” de biserici, nu un autocrat criminal. Dar dacă taberele se schimbă și pro-occidentalii ajung în opoziție, astfel de intervenții în lumea politică rămân la fel sănătoase? Altfel spus, acest precedent nu e periculos?