UE are un buget istoric, România este câștigător net
11 septembrie 2020De aceea e nevoie de un mecanism de condiționare a fondurilor UE, în Parlamentul European, pentru ca un regim de tipul Dragnea să nu poată cheltui banii europeni, până când nu respectă normele statului de drept. Dar despre câți bani e vorba?
Bugetul pentru următorii șapte ani al Uniunii Europene, căruia i se adaugă și un fond special de relansare economică post-pandemie, este, într-adevăr, unul istoric, spune europarlamentarul (PPE) Siegfried Mureșan, și toată lumea are de câștigat, inclusiv statele care contribuie mai mult la buget decât ceea ce primesc înapoi în mod direct.
Orice discurs politic despre neajunsurile UE deservește tuturor, așa cum s-a întâmplat și cu Marea Britanie, și toată lumea vede deja că Federația Rusă face profit dacă statele UE își scot ochii reciproc sau dacă nu sunt solidare.
În ceea ce privește România, ea poate fi trecută în rândul câștigătorilor UE: a primit de trei ori mai mulți bani decât a dat, în cei 13 ani de la aderare.
Siegfried Mureșan, a primit Parlamentul European garanții că statele care nu respectă regulile statului de drept nu vor avea acces la banii europeni?
Realitatea este următoarea: în următorii ani, Uniunea Europeană va avea un buget mai mare decât a avut oricând în istoria sa. Va avea bugetul tradițional al Uniunii, adică aproximativ 1.100 de miliarde de euro, pentru șapte ani și, în plus, am decis să creăm acel Fond European de relansare economică, de 750 de miliarde de euro, pentru a ajuta oamenii, întreprinderile și regiunile, ca urmare a crizei provocate de coronavirus. În total, peste 1.800 de miliarde de euro pentru următorii ani.
Un lucru este clar: cu cât cheltuiești mai mulți bani, cu atât controlul banilor trebuie să fie mai precis.
Avem instrumente bune, unele noi. De exemplu, instituția Procurorului european, care a fost creată, acum se pune pe picioare și își va începe activitatea la începutul anului următor.
Fiindcă un lucru e clar: bugetul Uniunii Europene vine din taxele și impozitele noastre, e adevărat că mai mult din țările bogate – Austria, Suedia, Germania, Olanda, Danemarca, Franța – care contribuie mai mult decât primesc din bugetul UE, iar noi, România, Ungaria, Bulgaria, Croația, țările vecine, dar și țările din Sud – Spania, Portugalia, Grecia – primim mai mult decât plătim la bugetul UE. Și atunci contribuabilul, mai ales din țările bogate, vrea să știe că banii ajung la destinatar și că sunt bine cheltuiți și că de pe urma lor se construiesc acele proiecte de care e nevoie.
E nevoie de garanții noi, suplimentare, că banii sunt bine cheltuiți și e nevoie de garanții că aceia care atacă statul de drept, independența justiției, care afectează lupta împotriva corupției nu vor primi aceste fonduri europene.
Mereu regulilele privind accesarea fondurilor europene se stabilesc la începutul acestui buget multianual, pe șapte ani, și la începutul acestui plan de redresare economică. Ce nu decidem acum va fi foarte greu de decis pe parcurs, pentru că regulile se stabilesc mereu la începutul jocului.
De aceea e foarte important ca înainte de 1 ianuarie 2021, data la care vor intra în vigoare Planul de relansare și bugetul, să avem un acord privind un mecanism care să spună foarte clar ce se întâmplă dacă un Guvern al unui stat membru încalcă statul de drept. Și anume: suspendare și chiar pierderi de fonduri, dacă lucrurile nu se îndreaptă.
La Consiliul European, care este reuniunea șefilor de state și de guverne, s-a ajuns la un acord de principiu. Pentru prima dată, șefii de state și de guverne au spus ”Da”, de principiu, unui acord privind statul de drept. În Consiliul European este nevoie de unanimitate și sunt câteva guverne care nu sunt prietene cu statul de drept, Guvernul Poloniei, de exemplu, și era nevoie și de acceptul lor pentru acordul din Consiliu.
Puteţi citi articolul integral AICI.