Penalii joacă hora în fața Procuraturii

Duminică, 23 octombrie, partidul Șor a adus din nou, în mod organizat, oameni la protest în centrul Chișinăului. Aceștia s-au îmbrâncit cu poliția și au instalat corturi în fața Procuraturii Generale. Asta după ce, cu o săptămână în urmă, Poliția a evacuat pseudo-protestul, atribuit de președintele Maia Sandu „grupării pentru hoție și război”, din fața Președinției și a depistat în corturi obiecte interzise.

Săptămâna trecută, procurorii și ofițerii Centrului Național Anticorupție au efectuat 55 de percheziții la mai mulți fruntași ai partidului Șor în legătură cu finanțarea protestelor. Au fost ridicate peste 20 de pungi cu bani ce urmau să fie repartizați protestatarilor. În total, ar fi vorba de aproximativ 3,5 milioane de lei moldovenești – sumă pe care partidul o împarte săptămânal pentru proteste, susține șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin. 24 de persoane au fost reținute în legătură cu acest caz.

Liderul partidului Șor, deputatul fugar Ilan Șor (condamnat în primă instanță la 7 ani și 6 luni de închisoare pentru spălare de bani), recunoaște că banii ridicați pe 20 octombrie, în urma perchezițiilor din dosarul privind finanțarea ilegală a formațiunii, îi aparțin și că i-a transmis pentru protestatari. El spune însă că a trimis 5,5 milioane de lei și acuză instituțiile de drept că ar fi furat acești bani de la oameni. „Sunt bani pentru transport și mâncare pe care i-am transmis cetățenilor Republicii Moldova care vor să protesteze împotriva regimului Maiei Sandu, împotriva fărădelegii, sărăciei, foametei și frigului la care au fost condamnați”, a recunoscut Șor într-un mesaj distribuit pe rețelele de socializare din Israel (acolo unde se ascunde de justiția moldovenească).

Și-au votat „guvern”, „tribunal” și „scut al poporului”

La protestul de duminică, manifestanții au votat o rezoluție prin care pretind că au creat „guvernul popular”, „tribunalul poporului” și „scutul poporului”. Le-au delegat și prerogative precum: „protejarea cetățenilor de abuzurile guvernării, inițierea unui dialog direct cu factorul de decizie la nivel local, dar și cu partenerii strategici din străinătate, etc.”. Autoritățile nu au reacționat deocamdată la aceste acțiuni.

S-a alăturat manifestațiilor de la Chișinău și partidul PACE (Partidul Acasă Construim Europa) condus de fostul șef adjunct al Inspectoratului General al Poliției sub regimul Plahotniuc, Gheorghe Cavcalic, și el fugit din țară după victoria electorală a Maiei Sandu și a Partidului Acțiune și Solidaritate. Ca și alți fugari căutați de justiția moldovenească, acesta se adăpostește la Londra, iar duminică le-a vorbit protestatarilor din fața Procuraturii din Chișinău prin intermediul unui televizor, la fel ca fugarul Ilan Șor.

La protestul asumat de partidul Șor participă și Partidul Comuniștilor al lui Vladimir Voronin. Într-un discurs doldora de ofense, ținut duminică, în limba rusă, în fața manifestanților aduși, deputatul comunist Diana Caraman a utilizat tactici instigatoare la ură ce cad sub incidența Codului Penal. La finalul discursului său, ea a menționat: „Și pentru că cei care dețin pașapoarte românești urăsc pe moldoveni, eu vreau să spun trăiască Republica Moldova”. Autoritățile nu au luat vreo atitudine față de aceste manifestări. În schimb, au anunțat că au documentat peste 30 de participanți la protest pentru „fumat, consum de alcool în locuri publice și huliganism”.

Președintele raionului Orhei a dansat-o pe Tauber în fața Procuraturii

Protestul din fața Procuraturii Generale nu s-a încheiat. Organizatorii au spus că acesta va avea caracter permanent și au îndemnat oamenii să rămână în corturi. În fața Procuraturii a răsunat muzica până seara târziu, iar protestatarii au dansat ca la nuntă. La un moment dat li s-a alăturat și vicepreședintele partidului Șor, deputatul Marina Tauber, eliberată mai întâi din izolator după care, pe 18 octombrie, și din arest la domiciliu de un judecător din Chișinău. Ea este cercetată penal în dosarul fraudei bancare de 1 miliard de dolari din 2014, dar și pentru acceptarea cu bună știință a finanțării partidului „Șor” din partea unei grupări de crimă organizată și falsificarea raportului privind gestiunea financiară a formațiunii. Tauber se declară nevinovată. Duminică, 23 octombrie, ea a dansat în fața Procuraturii la braț cu președintele raionului Orhei, Dinu Țurcanu – un alt fruntaș al partidului condus de Șor.

„Tauber, recent ieșită din arest la domiciliu, dansează în fața Procuraturii. Aceasta este esența reformei justiției din ultimele 14 luni”, a comentat pe Facebook fostul deputat Liviu Vovc. Din 2019 până acum, Marinei Tauber i-a fost ridicată imunitatea, din motive penale, de cinci ori. Niciun dosar nu are încă finalitate.

Ministrul Justiției: Justiția făcută corect ia timp

Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, ne-a spus că își dorește ca dosarele împotriva marilor corupți să fie făcute bine și corect, pentru a nu putea fi demontate în instanțe sau la CEDO, iar aceasta necesită timp: „Eu tot vreau finalitate. Vreau ca toți cei care au furat această țară să fie trași la răspundere cât mai repede, iar averile lor să fie confiscate. Dar dacă vrem să facem lucrurile corect, trebuie respectate procedurile. Iar respectarea procedurilor necesită timp. Nu-mi doresc justiție ca în perioada lui Plahotniuc cu ședințe judiciare organizate la comandă, avocați excluși din dosar... Dar dacă vrei ca lucrurile să fie făcute corect, iar persoanele să fie condamnate pe baza probelor, într-un proces corect și transparent - asta ia timp. În instanțe însă dosarele trebuie examinate în termeni rezonabili, așa cum scrie în lege”, susține ministrul Litvinenco.

Când Marina Tauber a fost eliberată din arest la domiciliu, Litvinenco a reacționat pe Facebook: „Decizia instanței de judecată prin care Marina Tauber a fost eliberată din arest la domiciliu și plasată sub control judiciar vorbește încă o dată despre cât de grave sunt lucrurile în sistemul de justiție. Pe lângă multiplele semne de întrebare, aceasta provoacă nemulțumiri pe deplin justificate în societate și subminează și mai mult încrederea în justiție”. Iar despre perchezițiile efectuate de procurorii anticorupție și depistarea pungilor cu bani pentru proteste la activiștii partidului Șor, ministrul Justiției a menționat că aceasta arată „întregii societăţi faţa criminală a grupului Şor. Finanţarea din bani murdari, furaţi de la cetăţeni, a activităţilor politice stă la temelia corupţiei mari. Nu vom putea avea niciodată o societate liberă şi prosperă, dacă vom lăsa hoţii să scape de justiţie”, a menționat Litvinenco.

După ce Ilan Șor a fost condamnat în primă instanță la 7 ani și 6 luni de închisoare într-un dosar de spălare de bani în proporții deosebit de mari (frauda bancară din 2014) și a fugit din Moldova, examinarea dosarului Șor la Curtea de Apel s-a amânat de peste 70 de ori și stă pe linie moartă.

Evaluarea judecătorilor a început

Ultimele regimuri autoritare (Voronin, Plahotniuc, Dodon) au afectat din temelii justiția din Republica Moldova. În sistem au rămas, în mare parte, judecători compromiși, corupți și șantajabili. Actualele autorități au demarat un proces de evaluare externă extraordinară a întregului corp de judecători, dar procedura va dura până la sfârșitul mandatului actualei guvernări (2025). „Eu nu am un buton magic. Nici într-o țară din lume nu s-a făcut reforma justiției peste noapte. Avem un calendar. Acum are loc evaluarea externă extraordinară a Consiliului Superior al Magistraturii și a Consiliului Superior al Procurorilor. Apoi Curtea Supremă de Justiție și, la a treia etapă, curțile de apel și Procuratura Generală... Până la finalul mandatului trebuie să avem întregul sistem de justiție trecut prin acest filtru de evaluare”, susține ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco.