Pentru cine au fost făcute Legile Justiției?

Prin noile Legi ale Justiției, procurorilor anticorupție și antimafia li se taie din putere, politicul își va putea băga nasul în marile dosare cu miză financiară, avansarea procurorilor și judecătorilor pe criterii meritocratice este exclusă, iar sistemul juridic poate fi condus cu mână forte de magistrații selectați de politicieni. Totul pentru prevenirea unei ascensiuni de tipul Codruței Kövesi și pentru eliminarea oricărui risc care ar putea zdruncina liniștea politicienilor care profită de funcțiile pe care le au pentru a se chivernisi și pentru a-și asigura un viitor luminos folosind căi aflate la limita legalității. Aceasta este, însă, miza mică, imediată, meschină, agreată de toate partidele coaliției: pentru eliminarea propriilor angoase cu ajutorul unor noi legi în care ambiguitatea se clarifică în folosul lor și al grupurilor de interese pe care le patronează. 

Miza mai mare ar fi schimbarea echilibrelor de putere, astfel încât cele două mari partide PSD și PNL speră să poată controla o parte cât mai mare din țară prin sistemele de loialități pe care le pot perpetua ținând sub papuc Justiția. În acest fel, pot amenința diversele forme de opoziție care se coagulează și care pot pune sub semnul întrebării ascensiunea lor.

Asociațiile magistraților au trimis deja la Bruxelles o scrisoare cu punctele vulnerabile ale acestor legi privind statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea judiciară și statutul Consiliului Superior al Magistraturii. În acest document se menționează între altele că de-acum încolo concursurile de promovare a judecătorilor vor fi controlate de CSM, Consiliul Superior al Magistraturii, care își depășește rolul, că libertatea de exprimare a procurorilor și judecătorilor este „grav afectată”, că Institutul Național al Magistraturii este eliminat din selecția judecătorilor, că Inspecția Judiciară rămâne o butaforie, devreme ce procurorul general și președintele Înaltei Curți pot deschide anchete disciplinare inclusiv atunci când Inspecția decide clasarea acestora. 

Poate și mai gravă este modificarea care îi mută pe polițiștii judiciari, care erau subordonați procurorului general sub ministerul de Interne, ceea ce ar putea duce la distorsiuni politice, dar nu numai. Procurorul militar Bogdan Pîrlog a explicat pentru PressHub că această schimbare vine în întâmpinarea unor grupuri de interese din acest minister, care de mai multă vreme încearcă să intervină în marile dosare economice. Bogdan Pîrlog a declarat pentru PressHub că aceasta este o dorință mai veche a unor grupuri de interese din Ministerul de Interne, grupuri care urmăresc de ani buni să paralizeze anchetele din dosarelor economice, cele care au mize financiare importante: „Grupurile de influență care, după Revoluția din decembrie 1989 au controlat de facto ministerul de Interne, au acționat permanent pentru a rupe Poliția de Parchet. A existat un du-te-vino legislativ în toți acești ani. Acum au simțit că ministerul Public și ministerul Justiției sunt slabe și aceste grupuri de interese au decis să scoată poliția judiciară din orice legătură cu parchetele. Nu au putut să o desființeze de tot deoarece poliția judiciară apare în articolul 131 din Constituție.”

Legile Justiției așa cum au fost adoptate de guvern urmăresc nu doar „anihilarea capacității ministerului Public de a face dosare”, ci și diminuarea puterii DNA și a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT). 

Practic, reformele cerute de Comisia Europeană condiționează cele 30 de miliarde de euro, destinate României prin PNRR, de reformarea acestor legi privind statutul magistraților, privind organizarea judiciară și privind Consiliul Superior al Magistraturii până în 2023. Bruxelles-ul a cerut însă explicit consolidarea DNA inclusiv pentru recuperarea bunurilor și prejudiciilor generate de corupție plus întărirea independenței magistraților și asimilarea jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene.

România continuă să spună ca UE și să facă ce vor grupurile de interese afiliate PSD, PNL și UDMR. Bucureștiul preia modelul Poloniei și al Ungariei care boicotează statul de drept, presa independentă, întărind autoritatea statului, fiindcă doar așa pot controla votul și deci menținerea la putere a formațiunilor care se află deja acolo.