Polonia și Ucraina: devin cei mai buni prieteni inamici?
22 septembrie 2023Tonul dintre Polonia și Ucraina devine din ce în ce mai dur. De câteva săptămâni, președintele polonez Andrzej Duda și prim-ministrul Mateusz Morawiecki, precum și alți reprezentanți ai taberei guvernamentale populiste de dreapta vorbesc despre Ucraina într-un limbaj pe care obișnuiau să îl folosească la adresa dușmanilor tradiționali ai Poloniei - Rusia și Germania.
„Ucraina este ca o persoană care se îneacă”, a afirmat Duda miercuri, 20 septembrie 2023, la New York, unde a participat la Adunarea Generală a ONU. „O persoană care se îneacă este extrem de periculoasă și poate trage salvatorul sub apă. Se spune că o persoană care se îneacă se apucă și de un fir de paie. De fapt, o persoană care se îneacă se apucă de tot ce găsește". Polonia trebuie să-și apere interesele și să se protejeze de daune, a adăugat Duda, răspunzând astfel la discursul rostit de președintele ucrainean Volodimir Zelenski în plenul Adunării Generale.
„Este deranjant să vezi cum unii din Europa joacă solidaritatea în teatrul politic, transformând problema cerealelor într-un thriller. Ei cred că își joacă propriile roluri, dar în realitate ajută actorul de la Moscova”, apreciase Zelenski, fără să numească o țară anume. La Varșovia, cuvintele președintelui de la Kiev au fost percepute drept un afront la adresa Poloniei. Întâlnirea planificată la New York între Duda și Zelenski nu a mai avut loc „din motive de agendă”.
Gata cu armele din Polonia pentru Ucraina
Premierul polonez Morawiecki a turnat apoi suplimentar combustibil pe foc - într-un interviu acordat postului de televiziune Polsat, acesta a comunicat, miercuri seara (20 septembrie 2023), că țara sa nu mai livrează arme Ucrainei. „Acum ne înarmăm noi, ne echipăm cu cele mai moderne arme", a subliniat oficialul.
Polonia va continua să ajute Ucraina, dar nu poate accepta perturbări pe propria sa piață agricolă. Morawiecki a dat asigurări că țara sa nu va interveni în activitățile hubului din orașul polonez Rzeszow, din sud-estul Poloniei, de unde pleacă transporturi de arme occidentale către Ucraina.
Ca întotdeauna, în cazul partidului de guvernământ Lege și Justiție (PiS), este vehiculată suspiciunea că germanii s-ar afla în spatele tuturor mașinațiunilor. „Uniunea Europeană supune Polonia șantajului moral iar Ucraina intră într-o alianță cu germanii împotriva Poloniei”, a declarat influentul europarlamentar PiS Jacek Saryusz-Wolski pentru Polskie Radio24.
Este agricultura ucraineană o amenințare pentru UE?
Ministrul Agriculturii de la Varșovia, Robert Telus, a avertizat că agricultura ucraineană reprezintă o „amenințare” nu numai pentru „statele din prima linie”, ci și pentru întreaga Europă. „Ucraina nu poate adera la UE fără condiții”, a subliniat demnitarul. Guvernul din care Telus face parte a cerut recent ca Ucraina să adere la Uniunea Europeană cât mai repede posibil. Liderul PiS, Jaroslaw Kaczynski, a declarat, la rândul său, la un eveniment electoral, că produsele agricole ucrainene sunt o concurență care va „distruge” agricultura poloneză.
„PiS sacrifică relația cu Ucraina”, a fost titlul dat de jurnalistul și politologul Bartosz Wielinski unui comentariu publicat joi, 21 septembrie 2023, de cotidianul liberal Gazeta Wyborcza. În articol se vorbește despre o „politică distructivă care se limitează la trădare”. În opinia autorului, disputa privind cerealele ucrainene este doar un pretext. „În campania electorală, PiS nu se dă în lături de la nimic. Pentru a-și mobiliza alegătorii, Kaczynski, Morawiecki și Duda aprind conflictul cu țara vecină și alimentează sentimente antiucrainene", scrie Wielinski.
PiS revine la retorica antiucraineană
Aflat la putere în Polonia de opt ani, PiS nu poate fi sigur de o nouă victorie în alegerile parlamentare din 15 octombrie 2023. Ar putea pierde voturi importante în fața „Confederației” naționaliste de dreapta (Konfederacja), care folosește deschis sloganuri antiucrainene în campania electorală. Pentru a recâștiga acești alegători, PiS a revenit la linia sa tradițională sceptică față de Ucraina.
Fermierii și populația rurală în ansamblu reprezintă un potențial electoral important pentru dreapta poloneză: aceste grupuri consideră că existența lor este amenințată de circulația cerealelor și a altor produse agricole din Ucraina.
Tabăra naționalistă de dreapta din Polonia, care plasează politica istorică în centrul acțiunilor sale, a privit întotdeauna, în trecut, cu multă reținere spre reconcilierea cu Ucraina. Evenimentele sângeroase de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și din primii ani de după încheierea războiului aruncă și astăzi o umbră lungă asupra relației dintre cele două națiuni. Începând din 1943, partizanii din formațiunea paramilitară Armata Insurgentă Ucraineană (UPA) au atacat satele din Volînia, în ceea ce este acum nord-vestul Ucrainei, pentru a-i alunga pe polonezii din zonă.
Purificarea etnică a fost menită să creeze condiții favorabile pentru un stat național ucrainean, după război. Potrivit istoricilor polonezi, aproximativ 100.000 de polonezi au fost uciși până la sfârșitul războiului, în 1945. Până la jumătate de milion de persoane au fugit sau au fost strămutate. Pe de altă parte, între 10.000 și 15.000 de ucraineni au murit în acțiunile de represalii ale partizanilor polonezi.
Partidul de guvernământ de la Varșovia, PiS, menține contacte strânse cu asociațiile persoanelor strămutate, care îi reprezintă pe polonezii din Volînia, și a făcut din scuzele ucrainene și condamnarea fostelor crime o condiție a apropierii dintre Varșovia și Kiev. Doar războiul Rusiei împotriva Ucrainei a împins în plan secund problemele trecutului - doar pentru moment, după cum pare acum.
Își revin Kievul și Varșovia în fire?
Liderul opoziției liberale, Donald Tusk, a descris conflictul polono-ucrainean drept „un scandal moral și geopolitic”. La un miting electoral din Kalisz (în centrul Poloniei), fostul președinte al Consiliului European a vorbit despre un „circ antiucrainean ticălos” pus în scenă de PiS.
Există însă și primele semne de relaxare. Pentru prima dată după mult timp, miniștrii Agriculturii din ambele țări au vorbit la telefon joi, 21 septembrie 2023, a informat agenția de presă poloneză PAP. Ambasadorul ucrainean Vasyl Zvarih, care a fost chemat la Ministerul polonez de Externe după discursul lui Zelenski de la Națiunile Unite, a încercat și el să aplaneze tensiunile. „A fost un bun prilej de a face schimb de puncte de vedere. Nu există criză. Mergem înainte", a comentat diplomatul.
Cu toate acestea, dacă PiS rămâne la putere după 15 octombrie, relațiile polono-ucrainene vor suferi probabil daune pe termen lung. Varșovia nu va înceta să susțină Kievul, deoarece victoria Ucrainei împotriva Rusiei este în interesul Poloniei. Dar „luna de miere” care a durat un an și jumătate se va fi cam încheiat.