Schimbările climatice generalizate se intensifică rapid

Poluarea cu dioxid de carbon a crescut atât de mult încât un prag cheie în lupta pentru stoparea schimbărilor climatice - limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius până la sfârșitul secolului - va fi depășit în următorii 15 ani.

Aceasta este una din principalele concluzii ale unui raport istoric aprobat de delegați din 195 de țări și publicat luni de Grupul Interguvernamental de experți privind schimbările climatice (IPCC). 

Analiza, care vine în contextul în care căldurile și ploile record au afectat grav atât țările bogate, cât și pe cele sărace, se bazează pe mai bine de 14.000 de studii dedicate evaluării științei fizice a schimbărilor climatice. Documentul prezintă o imagine sumbră a unei planete modificate dincolo de orice recunoaștere de către membrii unei singure specii, în decurs de doar câteva sute de ani.

”Acest raport ia pulsul realității”, a declarat Valérie Masson-Delmotte, copreședinte al grupului de lucru al IPCC. 

Prin arderea combustibililor fosili și eliberarea de gaze cu efect de seră, oamenii au încălzit planeta cu aproximativ 1,1 grade. Raportul arată că, în întreaga lume, acest lucru a făcut ca valurile de căldură și ploile abundente să fie mai puternice și mai frecvente. De asemenea, ponderea cicloanelor tropicale cu viteze mari ale vântului a crescut. În multe regiuni, seceta este mai intensă și durează mai mult.

De la ultimul raport major de evaluare al IPCC din 2014, oamenii de știință au devenit mai siguri că schimbările climatice au determinat intensificarea incendiilor individuale, inundațiilor și furtunilor. Deși, în opinia specialiștilor, o soluție simplă pentru a preveni înrăutățirea vremii ar fi oprirea arderii combustibililor fosili, guvernele, întreprinderile și persoanele fizice nu reușesc să facă acest lucru suficient de repede.

”Când mă uit la rezultatele privind extremele climatice, atunci aș spune că ne aflăm într-o criză climatică”, a declarat Sonia Seneviratne, de la Institutul pentru Știința Atmosferei și a Climei în cadrul ETH Zürich din Elveția și co-autoare a raportului. ”Avem cu adevărat o problemă”, a spus aceasta. 

Cât de repede se încălzește planeta din cauza schimbărilor climatice?

În 2015, liderii mondiali s-au angajat să limiteze încălzirea până la sfârșitul secolului la mult sub 2 grade Celsius - ideal ar fi 1,5 grade - într-un efort global de a evita înmulțirea catastrofelor. Însă aceștia urmăresc politici care pun planeta în fața unei încălziri de 3 grade, acuză grupului de cercetare Climate Action Tracker, cu sediul în Germania.

În timp ce obiectivul de 1,5 grade va fi atins în câteva decenii, temperaturile ar putea fi readuse sub acest nivel până la sfârșitul secolului, potrivit celui mai ambițios scenariu de reducere a poluării prezentat în raport. Pe lângă decarbonizarea rapidă a economiei mondiale, acest scenariu ar implica absorbirea unor cantități enorme de CO2 din atmosferă. Însă tehnologia necesară pentru a face acest lucru este costisitoare și există puține dovezi care să sugereze că metoda ar putea funcționa la nivelul necesar.

”Este mult mai ușor să evităm gazele toxice acum decât să depășim bugetul de carbon și să fim nevoiți să eliminăm din nou o mulțime de emisii din atmosferă”, a declarat Malte Meinshausen, om de știință la Potsdam Institute for Climate Impact Research și co-autor al raportului. 

Ce efect vor avea schimbările climatice asupra planetei?

Pe tot globul, ploile extreme vor deveni cu 7% mai puternice cu fiecare grad Celsius al încălzirii globale. Mai multe cicloane tropicale vor fi încadrate în cele mai înalte categorii - 4 și 5. Ploile musonice asiatice vor cădea mai greu și în momente diferite.

”Cu fiecare creștere suplimentară a amplorii încălzirii globale, schimbările în planul fenomenelor extreme vor continua să devină mai mari”, scriu autorii analizei. 

Ploile abundente care obișnuiau să lovească o dată pe deceniu au devenit deja cu 30% mai probabile. Însă cu o încălzire suplimentară de 3 grade Celsius, acestea vor lovi de două sau chiar de trei ori pe deceniu și vor elibera o treime mai multă apă. 

Secetele care se produceau o dată la 10 ani vor lăsa solul sterp și infertil de patru ori pe deceniu. Valurile de căldură - deja de 2,8 ori mai probabile și cu 1 grad mai fierbinți decât înainte de revoluția industrială - vor fi de 9,4 ori mai probabile și cu 5 grade mai fierbinți.

Raportul estimează că valurile de căldură care în trecut pârjoleau pământul o dată la 50 de ani vor lovi de 39 de ori în aceeași perioadă de timp, într-o lume cu o încălzire globală de 4 grade Celsius. ”Raportul prezintă în mod clar dovezile urgenței de a acționa”, a declarat Veronika Eyring, cercetător în domeniul sistemelor terestre la Centrul Aerospațial German. 

Încălzire suplimentară

Unele schimbări climatice vor stimula o încălzire suplimentară, rezervoarele naturale de carbon din oceane și de pe uscat devenind mai puțin eficiente pe măsură ce planeta se încălzește. 

Temperaturile mai ridicate vor dezgheța și mai mult permafrostul, eliberând cantități mari de metan în atmosferă și topind stratul de zăpadă și gheață care reflectă căldura departe de planetă. Este probabil ca, cel puțin o dată înainte de 2050, Arctica să fie practic lipsită de gheață marină în septembrie.

Totuși, oamenii de știință spun că dezghețul permafrostului, cel mai îngrijorător dintre fenomene, nu este suficient pentru a duce la o încălzire galopantă, cu o accelerare dramatică și autostimulată a schimbărilor climatice. Însă aceasta ar face mai dificilă lupta pentru stabilizarea climei. 

Autorii studiului mai atrag atenția că s-au pus în mișcare unele procese care nu pot fi oprite. De pildă, se așteaptă ca nivelul mării să crească cu peste jumătate de metru în acest secol, ceea ce a început deja să facă inundațiile de coastă mai puternice și mai probabile. Acest lucru va continua și în viitor. 

Oamenii de știință spun de asemenea că incertitudinile legate de modul în care calotele de gheață răspund la încălzire înseamnă că nu pot fi excluse situații extreme mult mai grave - 2 m până în 2100 și 5 m până în 2150, în cadrul unui scenariu cu emisii ”foarte ridicate”.

Orice măsură de protecție a climei este utilă, a declarat Douglas Maraun, om de știință la Centrul Wegener pentru Climă și Schimbări Globale din Austria și co-autor al raportului. ”Fiecare grad - sau zecime de grad - de încălzire care este evitat, reduce riscul de evenimente extreme. Poate că acest lucru ne ajută să nu ne ascundem capul în nisip”. 

Renunțarea la combustibilii fosili

Cele mai mari surse de emisii cu efect de seră de natură a schimba clima sunt cărbunele, petrolul și gazele naturale. Însă rezumatul de 43 de pagini al raportului pentru factorii de decizie politică, un document pregătit mai întâi de oamenii de știință și apoi aprobat rând pe rând de delegații guvernamentali, nu conține cuvintele ”combustibili fosili”.

Autorii IPCC nu au voie să comenteze cu privire la reuniunea de aprobare în sine, care este confidențială, dar „în materialul pe care îl scriu oamenii de știință combustibilii fosili sunt menționați”, a declarat Meinshausen. ”Chiar dacă nu apar unele cuvinte, este o realizare remarcabilă faptul că în final avem acordul tuturor guvernelor. Niciun guvern din lume nu mai poate acum să închidă ochii la raport și să spună că nu crede ceea ce a scris IPCC”. 

”Știința se susține de la sine și nu a fost diluată în acest proces”, a adăugat Friederike Otto, climatolog la Universitatea Oxford și co-autor al raportului.

Raportul IPCC, primul dintr-un set de trei, vine în avanpremiera summitului COP26 privind clima, care va avea loc în noiembrie în Marea Britanie. Liderii mondiali vor discuta soluții precum promisiunea de a opri arderea cărbunelui până în 2030 și îndeplinirea promisiunii făcute de țările bogate de a le plăti celor mai sărace 100 de miliarde de dolari pe an pentru a se adapta la schimbările climatice. Până în prezent, acestea nu au reușit să facă acest lucru.