Rezultatele parţiale ale alegerilor din România

Biroul Electoral Central a publicat rezultatele alegerilor după numărarea a 96,18% din voturi. Imaginea oferită nu mai poate fi schimbată de restul voturilor, chiar dacă vor putea apărea mici modificări de detaliu. Alianţa Electorală PSD-UNPR-PC a obţinut 37,40% din voturi, mult mai puţin decât indicau sondajele din seara de duminică. Toate casele de sondare au oferit Partidului Social Democrat între 41 şi 43% .

Pe locul al doilea apare PNL cu un scor mai bun decât cel din sondaje, de 14,86%, dar totuşi mult mai mic decât ţinta anunţată de liderii partidului. Efectul imediat a fost demisia din toate funcţiile de conducere a prim-vicepreşedintelui Klaus Johannis. Preşedintele, Crin Antonescu, a admis la rândul său că a suferit o gravă înfrângere şi a declarat că îşi ”asumă” consecinţele, dar a evitat deocamdată să vorbească explicit despre demisie.

Pe locul trei apare PDL cu 12,23%, aproximativ la fel ca în datele oferite de sondaje. Urmează apoi surpriza surprizelor. Casele de sondare îl acreditau duminică pe Mircea Diaconu cu un scor excepţional, între 4 şi 7%, dar el apărea în clasament abia pe locul al şaselea, după UDMR şi PMP. Or, numărătoarea oficială îl aduce pe Diaconu pe poziţia a patra cu 6,92%. Fostul senator PNL a obţinut mai multe voturi decât PMP, PP-DD, Forţa Civică, PER, PNŢCD şi aşa mai departe.

Uniunea Democrată a Maghiarilor confirmă aşteptările şi obţine 6,47%, un rezulat conform cu toate rezultatele anterioare. În condiţiile unui absenteism general ridicat, maghiarii pot obţine şi un scor mai bun, dar, după cum arată datele oficiale BEC, nici ungurii nu s-au înghesuit duminică la secţiile de votare. De exemplu, în judeţele Covasna şi Harghita, locuite în proporţie covârşitoare de maghiari, prezenţa la vot a fost de 30,52% şi respectiv 35,69%, adică aproape de media pe ţară (32,16%). Anul acesta judeţele fruntaşe au fost Olt, Ilfov şi Mehedinţi, care au cunoscut o participare de peste 40%.

Partidul Mişcarea Populară a obţinut abia 6,21%, dar militanţii săi nu sunt hotărâţi dacă să considere rezultatul un eşec grav sau o victorie rezonabilă. În orice caz, rezultatul PMP a fost resimţit ca o înfrângere mai ales din cauza aşteptărilor prea mari care fuseseră create de sondajele de opinie din ultimile două luni de zile.

Lista se încheie aici, căci toate celelalte grupări şi ceilalţi candidaţi nu au trecut pragul electoral. De la poziţia 11 la poziţia 23, s-au înregistrat rezultate sub 1%. Marele perdant al acestor alegeri este Mihai Răzvan Ungureanu care cu Forţa Civică a obţinut abia 2,62% din voturi, adică 141 391 de voturi. E adevărat că, la alegerile europene din 2009, Forţa Civică fără Răzvan Mihai Ungureanu obţinea numai 19 436 de voturi.

În sfârşit, poate nu e lipsit de semnificaţie că s-au înregistrat 5,81% voturi nule, adică mai mult decât i-ar fi trebuit unui partid să acceadă în Parlamentul European.