Rubla rusească nu mai valorează decât un cent

Moneda rusească a doborât un nou record în materie de depreciere. La sfârşitul săptămânii trecute o rublă nu mai valora decât un cent american. Aceasta înseamnă că un dolar era echivalentul a 100 de ruble. Moneda naţională a Rusiei a continuat să se deprecieze şi în raport cu moneda euro. Temporar, un euro a ajuns să valoreze 110 ruble.

Rubla s-a depreciat la cel mai jos nivel înregistrat din martie 2022, când moneda s-a prăbuşit în urma invaziei ruse în Ucraina. În următoarele câteva luni, moneda şi-a revenit fiindcă Rusia a beneficiat de creşterea semnificativă a preţului energiei. Ulterior, pe parcursul ultimului an, rubla s-a depreciat continuu.

Pentru a face o comparaţide, în 2014, înainte ca Rusia să anexeze Crimeea, un dolar american valora 30 de ruble. Doar în ultimul an, rubla a pierdut mai mult de 30% din valoare, în raport cu dolarul şi moneda euro.

Banca Centrală a Rusiei a majorat marţi dobânda de referinţă cu 350 de puncte, stabilind-o la 12% în încercarea de a stopa deprecierea rublei. În iulie, dobânda de referinţă fusese fixată la 8,5%.

Banca Centrală este luată în vizor

Guvernatoarea Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, a explicat că deprecierea rublei este provocată de diminuarea comerţului exterior iar inflaţia crescândă se datorează cheltuielilor guvernamentale crescute ca urmare a efortului de război.

Într-o declaraţie publicată luni, Banca Centrală a Federaţiei Ruse a arătat că valoarea exporturilor cunoaşte o "reducere semnificativă", în contextul în care cererea pentru importuri este în creştere, pe fundalul creşterii cheltuielilor guvernamentale şi a datoriilor contractate.

Cu toate acestea, viceguvernatorul băncii emitente a Rusiei, Alexei Zabotkin, a declarat vineri reporterilor că instituţia sa nu vede niciun risc de instabilitate financiară.

"Banca Centrală continuă să adere la o politică fluctuantă a ratei de schimb, care permite economiei să se adapteze efectiv la condiţiile externe schimbătoare", a declarat el.

Maxim Oreşkin, un consilier economic al guvernului de la Moscova, a acuzat Banca Centrală că are o contribuţie la declinul rublei. Într-un articol publicat luni de agenţia de ştiri Itar-Tass, el a scris că "sursa deprecierii rublei şi a inflaţiei galopante este politica monetară laxă (a Băncii Centrale - n.red.)".

Anul acesta, cu luni în urmă, Nabiullina a declarat că, atunci când un dolar american valorează între 80 şi 90 de ruble, economia Rusiei se află într-o "zonă de confort". Dar rubla a ieşit din această zonă de la începutul verii.

Preşedintele Vladimir Putin a cerut deja ca toate ţările care importă gaze din Rusia să le plătească în ruble şi nu în dolari, aşa cum este stipulat în contracte. Ţările din vest nu au dat curs acestei cereri. Dimpotrivă, ele au devenit în mare independente de importurile de gaze, petrol şi cărbune din Rusia.

De ce se prăbuşeşte rubla?

Deprecierea din ultima vreme a rublei a fost provocată de creşterea importurilor şi de retragerea accelerată a capitalului străin, susţin analiştii.

Dar Albrecht Rothacher, un autor care a activat vreme de 30 de ani în cadrul Comisiei Europene, a declarat că factorul crucial este faptul că Rusia a trebuit să vândă petrol la un preţ mai mic decât cel stabilit pe pieţele internaţionale. Încasările din exporturile de petrol şi gaze au scăzut în iulie 2023 la 6,9 miliarde de dolari americani, comparativ cu 16,8 miliarde obţinute în aceeaşi lună a anului trecut, potrivit celei mai recente statistici publicate de Banca Centrală de la Moscova.

Un alt factor este retragerea companiilor străine din Rusia de la începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022. Bloomberg Economics a estimat că firmele străine care au părăsit Rusia anul trecut au vândut active în valoare de 15-20 de miliarde de dolari.

"Motivul deprecierii rublei este diminuarea exporturilor de petrol şi gaze şi retragerea de capital operată de firmele străine din Rusia, plus reducerea investiţiilor străine", a declarat pentru DW Elina Ribakova, expertă în cadrul Peterson Institute for International Economics.

În plus, importurile de tehnologie de vârf din vest, prin intermediul unor ţări terţe cum ar fi Turcia , Kazahstan, China şi Serbia, s-au scumpit, a mai adăugat Rothacher.

Ce impact au sancţiunile din vest?

"Sancţiunile au un efect mai puternic, mai ales embargoul impus de UE pentru achiziţionarea de petrol şi produse petroliere din Rusia", a declarat Ribakova.

Dar alţi experţi susţin că deprecierea rublei nu este un efect imediat al sancţiunilor vestice colective. Ei cred mai degrabă că deprecierea arată pagubele pe termen lung pe care costisitorul război le produce economiei ruse, inclusiv dependenţa tot mai mare de China.

"China foloseşte Rusia ca pe o nouă colonie furnizoare de materii prime, căreia îi poate impune preţuri de dumping atât timp cât este un furnizor captiv", a declarat Rothacher pentru DW.

Ce se va întâmpla în continuare?

Rubla s-ar putea deprecia în continuare, ajungând la valoarea de 115-120 de ruble pentru un dolar american, avertizează Alexei Antonov, analist în cadrul Alor Broker, într-o notă publicată luni de unele firme financiare. "Pentru ca declinul rublei să înceteze trebuie să se reducă importurile. O altă posibilitate ar fi ca autorităţile monetare să ia măsuri decisive", consideră el.

Economistul rus Alexander Isakov crede că politica monetară internă va fi crucială pentru rublă. "Pentru a stabiliza rubla, estimăm că dobânda de referinţă ar trebui să fie undeva la 10% şi cheltuielile bugetare să nu depăşească plafonul fiscal", a declarat el pentru Bloomberg News.

Alţi economişti consideră că guvernul rus favorizează deprecierea graduală a rublei. Analistul Tim Ash crede că rubla este dinadins depreciată de autorităţile ruse, ca răspuns la plafonarea preţului petrolului şi impactul său asupra reducerii exporturilor şi încasărilor la buget. "Deprecierea rublei permite menţinerea pe linia de plutire a valorii în ruble a încasărilor la buget din vânzările de petrol, ajutând la moderarea deficitului în creştere", a explicat el.