Start cu multe probleme pentru G20

Şi vineri, în prima zi oficială a summitului, la Hamburg au continuat neliniştile. Sediul poliţiei din Hamburg-Altona a fost atacat de persoane violente, după cum au anunţat surse din cadrul forţelor de ordine. În paralel, demonstranţii au încerat să forţeze accesul în zonele de maximă securitate în care se întrunesc şefii de stat şi de guvern prezenţi la summit.

Încă de joi seara, au avut loc ciocniri violente între o parte din cei circa 12.000 de participanţi la protestul "Welcome to Hell". Poliţia a cerut unui număr de aproximativ 1.000 de demonstranţi să se identifice și să renunţe la cagule și camuflaj.

Au existat şi proteste paşnice, de genul yoga Anti-G20.

Locuitorii din Hamburg sunt însă nemulţumiţi. Multe magazine din centrul oraşului rămân închise, vitrinele fiind protejate cu plăci de lemn şi metal în faţa unor posibile atacuri. Nu mai puţin de două treimi din locuitorii metropolei s-au declarat împotriva organizării summitului, după cum aflăm dintr-o publicaţie locală. Ceva mai bucuroşi sunt copiii din Hamburg. Astăzi şcolile rămân închise.

Protecţia climei clatină principiul consensului

Întrunirea la nivel înalt a reprezentanţilor celor mai industrializate 19 state din lume şi ai Uniunii Europene au debutat cu o discuţie pe tema încălzirii globale. La masa negocierilor nu participă însă nici preşedintele Donald Trump şi nici omologul său rus Vladimir Putin. Absenţa de la discuţii a preşedintelui american este un semal clar referitor la lipsa de interes faţă de acest subiect. După o primă discuţie bilaterală cu Trump, joi seara, Angela Merkel anunţa că negociatorii vor avea două nopţi lungi pentru a concepe o declaraţie care, în mod tradiţional, să fie unanim acceptată de participanţii la summit. "Nu sunt discuţii simple", a anunţat Merkel. Experţii care, în culisele summitului, elaborează textul în sine, vor trebui să soluţioneze multe dintre controversele evidente. Şi controversele nu sunt o particularitate a protecţiei climatice, ele se regăsesc şi în poziţiile referitoare la comerţ ca şi la politica de migraţie. Există destui diplomaţi care cred că SUA s-ar putea distanţa de restul celor 19 membri ai G20, renunţând la principiul consensului.

Summitul din cadrul summitului

Angela Merkel, în calitate de preşedintă a summitului, a încercat în discuţiile premergătoare startului oficial, să identifice linia roşie a întrunirii la vârf. Dar această ediţie a G20, a zecea mai exact, este umbrită de multe crize politice. Cea mai importantă temă este, din punctul de vedere al delegaţiei americane, nu agenda în sine a summitului, care cuprinde principii de politică financiară, configurarea economico-politică a digitalizării, programe de investiţii pentru Africa şi mai multe drepturi pentru femei. Preşedintele Trump se concetrează pe summitul său: întrunirea bilaterală cu preşedintele Vladimir Putin şi cu omologul său chinez Xi Jinping.  Pe ambii i-a criticat dur, înaintea discuţiilor de la Hamburg. Rusia joacă un rol "destabilizator", a  declarat Trump la Varşovia, fără a specifica însă dacă se referă la intervenţia lui Putin în Ucraina sau la atacurile cibernetice coordonate de Moscova în campania electorală din SUA din 2016. Acasă, în Statele Unte ale Americii, Trump este supus unor presiuni puternice, pentru că poliţia federală, un însărcinat special şi comisii de anchetă din Congres verifică posibilele legături dintre echipa lui de campanie şi oficiali ruşi. Suprinzătoare, în acest context, sunt şi declaraţiile consilierului pe probleme de securitate, Herbert McMaster, care a anunţat că din punctul de vedere al Washingtonului nu există o ordine de zi: "Preşedintele se va referi la ceea ce consideră el că este important".

Summit trilateral dedicat conflictului din Ucraina

Printre temele la care s-ar putea referi Trump se numără rolul Rusiei în conflictul din Ucraina. Despre războiul civil din estul ţării ca şi despre eventuale planuri de pace vor discuta Angela Merkel şi Emmanuell Macron cu preşedintele Putin. O discuţie scurtă, aşteptată cu nerăbdare. Până în prezent, rebelii din estul Ucrainei susţinuţi de ruşi au ignorat prevederile Tratatului de Pace de la Minsk. Rusia contestă această variantă şi acuză Ucraina de haosul din regiune.

Neliniştea provocată de armele nucleare ale Coreei de Nord

Cu preşedintele chinez Xi, Donald Trump va discuta despre criza din Coreea de Nord. El i-a acuzat pe chinezi că nu ar face îndeajuns pentru a-l influenţa pe dictatorul nord-coreean care, chiar înainte de debutul summitului, a mai provoacat o dată testând o rachetă cu rază lungă de acţiune. Preşedintele Trump a anunţat de mai multe ori că nu va accepta ameninţarea Coreei de Nord. La rândul ei, Rusia a avertizat echipa lui Trump să nu folosească nici un fel de ripostă militară. Trump şi Putin se vor referi foarte probabil şi la criza provocată de Phenian.

Saudiţii, turcii şi Qatarul

Deasupra summitului, care nu adoptă decizii formale şi nu dispune de niciun organism, mai planează şi boicotul asupra Qatarului. În vreme ce la Hamburg, Arabia Saudită nu este reprezentată decât la nivel de miniştri, statele arabe continuă să blocheze toate căile de acces spre Peninsula Arabă. Turcia, reprezentată la summit de autocratul preşedinte Recep Tayyip Erdogan sprijină în schimb Qatarul.

Negocierea şi comerţul altfel

Angela Merkel va avea nevoie de nervi tari şi de multă diplomaţie pentru a face faţă întrunirilor. Preşedintele Trump i-a promis însă că o va ajuta pentru ca a zecea întrunire a membrilor G-20 de la Hamburg să devină un succes. Rămâne de văzut ce înţelege fiecare prin succes. Cancelara nu îşi doreşte consensul declarativ cu orice preţ. "Evident că, pe de altă parte, nu vom ascunde disensiunile, ci le vom scoate la lumină". Ceva mai directă a fost declaraţia şefului diplomaţiei germane, Sigmar Gabriel, care a spus: "Americanii au, după părerea mea, o imagine complicată a lumii.”, ei considerând cooperarea internaţională ca fiind "o arenă de luptă".

Până la finalul summitului mai sunt aşteptate şi alte demonstraţii. Numărul participanţilor la proteste a rămas sub nivelul estimărilor iniţiale. Nu mai puţin de 20.000 de poliţişti patrulează pe străzi şi asigură paza celor mai importante puncte ale unui mega-eveniment, ale cărui costuri sunt estimate la circa 300 de milioane de euro. 

În portul din Hamburg a avut loc un protest neobişnuit. Pe un afiş uriaş se poate citi: "Lăsaţi liber comerţul global!" O poziţie pe care nu o împărtăşeşte preşedintele Trump, cu a lui deviză "America first". 

Autori: Bernd Riegert / Alina Kühnel