TAZ: "Porumbeii păcii în lada de gunoi"

”Numeroase și mai ales apăsătoare sunt neliniștile la un an de la invazia Rusiei în țara vecină. Între ele regăsim, între altele, amenințarea deschiderii de noi fronturi, în Transnistria sau Moldova. Potrivit Ministerului rus al Apărării, Kievul ar plănui o provocare armată în Transnistria, o operațiune sub steag fals care să fie pusă în scenă ca un atac rusesc. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a dezmințit acuzația, spunând că țara sa nu atacă țări suverane, ci respectă independența altor state. ´Transnistria este Moldova´ a spus liderul de la Kiev, îndemnând administrația de la Chișinău să își păstreze calmul”, scrie cotidianul TAZ. 

”Președintele” transnistrean Vadim Krasnoselski anunța la rândul lui că nu are cunoștință despre planificarea vreunui atac și promitea că el însuși va informa deîndată populația, dacă situația se modifică. ”Nici măcar liderul din Belarus, Alexandr Lukașenko, nu a crezut aberația potrivit căreia ucrainenii ar fi atât de nebuni încât să deschidă un alt front, ceea ce ar fi în dezavantajul lor”, mai punctează cotidianul sus-amintit. 

Lipsă de expertiză în problema transnistreană

Autoarea Erica Zingher amintește că presa germană a preluat prompt subiectul, fără îndoială ofertant din punct de vedere mediatic, dar în multe cazuri fără a-l pune în contextul adecvat și fără a cunoaște realitățile transnistrene și cu atât mai puțin situația din Moldova. 

”Astfel, strategia Rusiei a dat roade. În timp ce Transnistria se află în centrul atenției, în capitala Chișinău, destabilizarea țării, un element constitutiv al războiului hibrid rusesc, se află în plină desfășurare. În Republica Moldova, această formă de influență nu este defel o noutate. Rusia, care exploatează luptele și problemele interne ale Moldovei, nu trebuie să facă mai mult decât să stea și să privească”, scrie jurnalista germană. 

În opinia ei, interesele forțelor politice pro-ruse din Moldova se suprapun în mod convenabil cu cele ale Rusiei. Prima dintre aceste forțe este condusă de Partidul Șor, al cărui lider Ilan Șor a fost condamnat la șapte ani de închisoare, după ce, în 2014, a făcut să dispară aproximativ un miliard de dolari americani din cele mai mari trei bănci din Moldova, în cel mai mare scandal de corupție din țară. ”Șor este un oligarh fugar care se ascunde în Israel și care dorește să recâștige puterea, sau pur și simplu să evite închisoarea”, amintește TAZ. 

Publicația nu are nicio îndoială: ”Partidul Șor încearcă din răsputeri să torpileze eforturile guvernului pro-occidental de combatere a corupției din țară. Iar Rusia, ce surpriză, vrea să vadă executivul moldovean vlăguit. S-au găsit unul pe altul, Șor și Rusia”. 

Pericole mari și numeroase

Însă există factori cu mult mai periculoși decât 1.500 de soldați ruso-transnistreni săraci și nemotivați, notează TAZ. 

”Republica Moldova are de înfruntat mai multe crize în același timp: criza energetică (din cauza vechii dependențe de gazul rusesc), criza economică (inflație ridicată) și criza socială (proteste). De luni de zile, Șor cheamă la proteste, plătește demonstranții, îi aduce din toată țara cu autobuze și exploatează sărăcia acestor oameni în scopurile sale politice. Cel mai recent săptămâna aceasta, când au avut loc cele mai mari proteste din ultima vreme. Demonstranții au scandat 'Nu războiului' și 'Jos Maia Sandu'. Oamenii purtau porumbei ai păcii din hârtie, care mai târziu au ajuns în lada de gunoi”. 

Autoarea TAZ mai notează că în rândul demonstranților s-a impus o nouă narațiune: ”Chișinăul și Kievul sunt cei care au vrut să deschidă un al doilea front în Transnistria și să aducă războiul în Moldova. Aceasta în vreme ce Rusia este prezentată ca putere stabilizatoare pentru Moldova”.

Ziarul german conchide: ”În vreme ce privirile se îndreaptă spre o parte a Nistrului, râul care separă provincia separatistă Transnistria de restul țării, adevăratul epicentru al tensiunilor se află de cealaltă parte. Dezinformarea rusă este o tactică de diversiune”.