Securiștii transnistreni răpesc polițiști moldoveni!

Sursele DW de la Chișinău susțin că numărul persoanelor răpite de separatiști s-ar ridica deja la 4, fiind vorba de un polițist, un civil, un angajat al Agenției Servicii Publice (de la Chișinău) și un milițian transnistrean. Președintele comisiei parlamentare pentru securitate națională, Alexandru Jizdan, a confirmat că au fost reținute, în total, patru persoane.

Potrivit Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova, separatiștii îl acuză pe polițistul moldovean de „spionaj în favoarea Moldovei”. MAI de la Chișinău susține că polițistul răpit miercuri ar fi fost dus la Tiraspol, dar nu se știe nimic despre locul exact în care s-ar afla acesta. 

Este vorba de Andrei Amarfi, angajat al Inspectoratului de Poliție Florești. Acesta a fost răpit miercuri din curtea propriei gospodării din localitatea Camenca. Asta după ce el, aflându-se la Sănătăuca, la părinți, a fost apelat telefonic de către soție, care i-a spus că, noaptea, cineva le-a spart geamul casei.

Bărbatul s-a dus imediat să clarifice situația, iar când a ajuns, a fost înconjurat de persoane necunoscute, cu cagule pe cap, care l-au imobilizat, l-au urcat cu forța într-un automobil și l-au dus într-o direcție necunoscută. Răpirea a avut loc în zona de securitate, monitorizată de pacificatori ruși.

Acuzați de către separatiști de trădare de „patrie”

Joi, SIS de la Chișinău a anunțat că deține informații operative despre ceea ce instituția numește „reținerea unor personae cărora li se incriminează activitatea în interesul organelor constituționale ale Republicii Moldova”. SIS nu precizează însă câte persoane au fost răpite de securiștii separatiști și utilizează în comunicat termenul „reținere”, nu răpire.

MAI a confirmat însă, că tot miercuri forțele ilegale din stânga Nistrului au mai răpit un bărbat, iar deputatul Chiril Moțpan, fost angajat al MAI, a scris pe Facebook că ar fi vorba de Adrian Glijin, din localitatea Kuzmin, raionul Camenca. Potrivit lui Moțpan, Glijin este acuzat de separatiști tot de spionaj în favoarea Moldovei.

Potrivit Asociației „Promo-Lex”, Glijin a fost răpit de pe câmp, la 7 octombrie, aproximativ la ora 13.00 de către 5 mascați. Acesta are 41 de ani, este căsătorit şi are 3 copii, între care unul minor.

Iar joi, 8 octombrie, de la ora 4.00 dimineață până la 7.00, persoane în civil, necunoscute au intrat în casa acestuia și, în prezenţa copiilor şi soţiei lui Adrian Glijin, au percheziţionat domiciliul, fiind preluate toate sursele de stocare a informaţiei (laptop, tabletă, telefoane, inclusiv bunurile care aparţin soţiei, cumnatului şi copilului). În timpul acestor acţiuni, unul dintre civili le-ar fi spus membrilor familiei lui Adrian Glijin că el este acuzat de ”trădare de patrie”.

„Promo-LEX” denunță lipsa de acțiuni eficiente din partea autorităților constituționale în vederea asigurării unui set minim de garanții persoanelor care locuiesc sau se află pe teritoriul regiunii transnistrene. Organizația, specializată în acordarea de asistență juridică persoanelor din stânga Nistrului, susține că, în ultimele zile, a fost informată și despre alte cazuri de răpire a persoanelor de către forțele separatiste și cere autorităților de la Chișinău să întreprindă rapid acțiuni eficiente, pentru stabilirea locului și eliberarea imediată și necondiționată a persoanelor răpite.

Igor Dodon „profund îngrijorat” abia a doua zi

Președintele moldovean pro-rus, Igor Dodon, a reacționat abia joi la acțiunile ilegale întreprinse de securiștii transnistreni la Camenca. El a spus că este „profund îngrijorat de incidentul produs”. Anterior, Dodon s-a întâlnit cu șeful grupării separatiste de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, și au depus, împreună, flori la monumentul cazacilor care, în timpul conflictului armat de la Nistru, din 1992, au tras în polițiștii moldoveni mobilizați atunci să apere integritatea țării. Iar recent, Igor Dodon l-a numit pe liderul separatist „președintele Transnistriei”.

La rândul ei, opoziția pro-europeană din Parlament a cerut convocarea imediată a Legislativului (organ paralizat de mai bine de trei săptămâni prin intermediul majorității parlamentare controlate de Igor Dodon), pentru a discuta despre cazurile de răpire de persoane.

Deputații Platformei DA au anunțat că vor înainta o moțiune simplă împotriva ministrului de Interne, Pavel Voicu, și au cerut exprimarea votului de neîncredere directorului SIS, Alexandr Esaulenco. Cei din Partidul Acțiune și Solidaritate au reacționat imediat. Ei au spus că vor sprijini demersul deputaților din Platforma DA și au chemat partidele parlamentare să revină în Parlament „pentru a lua măsuri urgente” în legătură cu acțiunile forțelor separatiste.

Misiunea OSCE în Republica Moldova a anunțat că urmărește îndeaproape situația legată de incidentul care a avut loc în Zona de Securitate și care a avut drept consecință răpirea unui polițist din Florești de către structurile transnistrene. Într-un comunicat de presă, OSCE declară că este în contact cu ambele părți, dar și cu Comisia Unifactă de Control pentru a clarifica toate circumstanțele.

Dosare formale, fără finalitate

SIS de la Chișinău a comunicat că i-a identificat pe toți angajații structurilor de securitate de la Tiraspol care au participat la răpirea ofițerului de poliție Andrei Amarfi. Inițial, Procuratura din Florești a inițiat un dosar penal „pe faptul răpirii de persoane și uzurpare de calități oficiale”.

Joi însă, procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a dispus retragerea dosarului din gestiunea Procuraturii Florești și a dispus transmiterea acestuia, pentru continuarea urmăririi penale, Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Stoianoglo a dispus formarea unui grup de urmărire penală în care, pe lângă procurori specializați, au fost incluși și procurori din cadrul Procuraturii Florești, ofițeri de urmărire penală din cadrul MAI, ofițeri de investigații de la MAI și ofițeri de investigații din cadrul SIS.

Nu este prima dată când forțele separatiste răpesc oameni pe care îi acuză de spionaj în favoarea Moldovei, până acum fiind vorba de zeci de astfel de cazuri. De fiecare dată, procurorii moldoveni pornesc dosare penale împotriva exponenților grupării separatiste implicați în răpiri de persoane, dar niciodată nu s-a întâmplat, în ultimii 30 de ani, ca cineva din Transnistria să fie tras la răspundere de către autoritățile constituționale pentru astfel de infracțiuni. Motivul - autoritățile competente nu pot desfășura activități speciale de investigații în stânga Nistrului, deoarece Chișinăul nu are posibilitatea de a efectua controlul efectiv asupra acelui teritoriu.

Singura speranță – implicarea comunității internaționale

Așa că, și de această dată, Guvernul de la Chișinău a sesizat toți actorii implicați în reglementarea transnistreană. De asemenea, situația creată a ajuns în vizorul Oficiului Consiliului Europei în Republica Moldova și a Reprezentanței ONU din Chișinău. „Asemenea acțiuni sunt inadmisibile, ilegale și încalcă cele mai fundamentale drepturi ale omului, fiind o provocare constantă în ultima perioadă”, susține vicepremierul moldovean pentru Reintegrare, Cristina Lesnic. Ea a menționat că Biroul Politici de Reintegrare a făcut demersuri către partea transnistreană în care cere explicații în legătură cu situația creată.

Și premierul Ion Chicu a convocat o ședință de lucru în legătură cu ultimele cazuri de răpire a persoanelor în stânga Nistrului. El a vorbit despre „acțiuni provocatoare concertate” ale structurilor separatiste, îndreptate împotriva drepturilor fundamentale ale omului, împotriva securității statului și ordinii de drept.

La rândul său, Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova a atenționat despre faptul că, în ultima perioadă, „se atestă o amplificare a activităților provocatoare cu caracter destabilizator din partea pretinselor structuri de forță din stânga Nistrului”. La 1 noiembrie 2020, în Republica Moldova vor avea loc alegeri prezidențiale.

Pretinsul ministru de externe de la Tiraspol a anunțat cu puțin timp în urmă că „doi reprezentanți ai forțelor moldovenești de securitate” au fost eliberați ca urmare a unei „conversații telefonice” a președintelui Igor Dodon cu „președintele” autoproclamatei republici transnistrene, Vadim Krasnoselski, în cadrul căreia „interlocutorii și-au confirmat aderarea reciprocă la principiile dialogului constructiv și al umanității”.