Incertitudine în pofida coridorului de cereale

Aproximativ 30 de nave au părăsit cele mai mari porturi ucrainene din Marea Neagră începând cu 22 iulie. În acea zi, la Istanbul a fost semnat un acord, mediat de ONU și Turcia, menit să permită reluarea exporturilor de cereale din Ucraina, după luni de blocadă menținută de navele de război rusești și de minele marine ucrainene. 

Una din primele nave plecate a fost operată de ONU pentru a livra 23.000 de tone de grâu pentru populația înfometată din Etiopia. În total, peste 600.000 de tone de cereale au ajuns pe piața mondială, potrivit bilanțului provizoriu al administrației porturilor maritime de stat din Ucraina. Planurile autorității portuare sunt ambițioase. În curând, 100 de nave vor părăsi în fiecare lună porturile ucrainene Odesa, Pivdenni și Chornomorsk. Însă acest țel este încă departe. 

Companiile de transport maritim ezită

O mare parte din navele care au părăsit Ucraina încărcate cu cereale după semnarea acordului erau nave care rămăseseră blocate în porturile ucrainene timp de luni de zile. De la jumătatea lui august, noi vase încep să sosească în porturile de lângă Odesa. "Lucrurile merg foarte încet cu noile contracte", spune Pavlo Martișev, de la Școala de Economie din Kiev (KSE), într-un interviu acordat DW. "Participanții de pe piață nu prea au încredere în ruși și se așteaptă la surprize", a spus Martișev, făcând aluzie la atacul cu rachete rusești asupra portului Odesa la doar o zi după semnarea acordului.

La începutul lunii august, într-o analiză pentru CFE, Martișev a estimat, la modul optimist, potențialul suplimentar de export, datorită acordului de la Istanbul, la peste cinci miliarde de dolari americani, o monedă străină importantă pentru Ucraina și pentru agricultorii ei. Însă realitatea de până acum oferă o imagine diferită. "Costurile de transport variază mult, adesea în decurs de o zi. Piața este instabilă. Uneori sunt raportate tiruri de rachete rusești asupra regiunii Odesa, alteori asupra portului Mikolaiv, alteori avioane de vânătoare rusești survolează coridorul maritim demilitarizat destinat trecerii în siguranță a cargoboturilor", spune Martișev.

Prime de risc profitabile

Ghenadîi Ivanov, directorul general al companiei de logistică BPG Shipping, știe exact ce înseamnă să transporți mărfuri în condiții de război. Timp de mai bine de zece ani, compania sa a organizat transporturi de marfă către Yemen. Acum, Ivanov trebuie să convingă armatorii să facă escală în orașul său natal, Odesa, în pofida tuturor riscurilor. "Există doar câțiva armatori care lucrează în mod sistematic în regiuni potențial periculoase precum Africa de Vest sau Yemen și care sunt dispuși să deservească și Ucraina, deoarece știu că există prime de risc. Acest lucru înseamnă că, în cele din urmă, costurile de transport sunt mult mai mari decât în țările vecine, pașnice, cum ar fi România sau Bulgaria", spune Ivanov pentru DW.

Specialistul în transport maritim este încrezător. Cu cât coridorul de export va funcționa mai mult timp fără incidente, cu atât mai mulți armatori vor îndrăzni să intre în Ucraina, crede el. "Când a fost semnat acordul de cereale, companiile de asigurări se așteptau la prime de patru până la cinci la sută din valoarea de trafic a navelor pentru o perioadă de șapte zile. Astăzi vorbim de unu până la unu și jumătate la sută, ceea ce costă în medie între 200.000 și 270.000 de dolari americani pe săptămână", spune Ivanov.

Dezavantaj competitiv pentru Ucraina

Managerul de transport a calculat că închirierea unei nave pentru exportul de cereale din Ucraina costă aproximativ 10.000 de dolari americani pe zi, mai mult decât se plătește în România vecină. Verificările atente de securitate la Istanbul înseamnă că armatorii percep clienților ucraineni un cost suplimentar de șapte până la nouă zile, o condiție impusă de ruș în timpul negocierilor. Fiecare navă va fi percheziționată de către personalul militar turc atât pe drumul spre Ucraina, cât și la întoarcere, pentru a preveni orice transport de arme pe navă. "Toate acestea înseamnă că o tonă de marfă din porturile ucrainene costă cu 25 până la 35 de mii de dolari americani mai mult decât din România", subliniază Ivanov.

Aceste costuri reduc profiturile exportatorilor și duc la scăderea prețurilor de achiziție pentru fermierii ucraineni. Este un avantaj competitiv pentru principalul rival de pe piețele de cereale: Rusia. Și asta chiar dacă primele de risc pentru porturile rusești au crescut și ele într-o oarecare măsură de la izbucnirea războiului. "Rusia se așteaptă la o recoltă record de grâu de peste 90 de milioane de tone în acest an. În aceste condiții, grâul rusesc va domina piața. Rușii pot oferi reduceri, ei au scos deja grâul ucrainean de pe cele mai importante piețe, cum ar fi Turcia sau Egipt", spune Pavlo Martișev. 

Situația este similară pentru uleiul de floarea soarelui, a spus el. "Multe fabrici au fost oprite de la începutul războiului iar în loc de ulei de floarea soarelui, Ucraina exportă acum semințe de floarea soarelui neprocesate, ceea ce aduce mult mai puțin profit."

Încotro cu milioanele de tone de cereale?

Experții estimează că aproximativ18 milioane de tone de cerealesunt încă blocate în silozurile ucrainene. În special pentru fermierii care cultivă porumb, situația devine dificilă. "În septembrie/octombrie va fi noua recoltă și, dacă exporturile nu vor fi accelerate drastic, va exista un deficit de capacitate de depozitare pentru aproximativ 10 milioane de tone de porumb", avertizează Martișev. El solicită sprijin internațional sub forma unor împrumuturi ieftine, în special pentru fermele mai mici, pentru a construi silozuri temporare și pentru a-i ajuta pe fermieri la următoarea însămânțare.

Heinz Strubenhoff a fost expert agricol al Băncii Mondiale în Ucraina timp de mulți ani. În prezent, lucrează ca expert independent. Potrivit lui, acordul de la Istanbul privind cerealele va aduce rezultate tangibile doar după ce principalii parteneri internaționali ai Ucrainei o vor ajuta să suporte primele de risc ale asigurării mărfurilor. "Rusia are interesul de a menține incertitudinea și primele de asigurare la un nivel ridicat. UE și SUA ar trebui să fie interesate să ajute Ucraina cu costurile de reasigurare a riscurilor și să redea în acest fel competitivitatea exporturilor", spune expertul în agricultură. 

Dacă viabilitatea economică a exporturilor de cereale este pusă sub semnul întrebării, acest lucru ar putea forța mulți fermieri din Ucraina să cultive mai multă rapiță sau floarea soarelui, se teme Strubenhoff. Acest lucru ar însemna că nu s-ar câștiga nimic pe termen mediu în ceea ce privește securitatea alimentară. Or, tocmai acesta a fost obiectivul internațional al eforturilor de ajungere la un acord privind cerealele pentru Ucraina, avertizează expertul.