UE va impune sancţiuni regimului din Belarus

Opoziţia din Belarus aşteaptă deja de mai multe săptămâni ca Uniunea Europeană să anunţe sancţiuni la adresa celor care sprijină regimul autoritar al preşedintelui Alexandr Lukaşenko. La reuniunea extraordinară la vârf a UE de la Bruxelles a putut fi depăşit şi principalul obstacol aflat în calea acestei decizii: Ciprul a renunţat, în cele din urmă, în noaptea de joi spre vineri, la veto. 

Şeful Consiliului UE, Charles Michel, a anunţat că sancţiunile convenite vor fi aplicate cât de curând. Decizia, a mai arătat responsabilul european, reprezintă un semnal important pentru credibilitatea Uniunii. La rândul ei, şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că este bucuroasă că, în sfârşit, a putut fi netezită calea sancţionării regimului de la Minsk. Măsura va putea fi adoptată în zilele următoare de Consiliul UE pentru a putea intra cât de curând în vigoare. 

Prin aceste sancţiuni, Uniunea Europeană încearcă să sporească presiunile asupra conducerii Belarus lansând şi un semnal de solidaritate faţă de oamenii care s-au săturat de acest regim. În fosta republică sovietică au loc de la alegerile prezidenţiale falsificate de la 9 august încoace aproape zilnic proteste şi greve contra preşedintelui Lukaşenko, un şef de stat care se ţine cu dinţii de putere.

Lukaşenko nu figurează, însă, pe listă

Uniunea Europeană a ameninţat deja la scurtă vreme după scrutinul măsluit din Belarus cu sancţiuni. Între timp a fost întocmită o listă cu 40 de persoane, considerate responsabile pentru frauda electorală şi pentru violenţele la adresa protestatarilor. Lukaşenko, însă, nu figurează - deocamdată, cel puţin - pe această listă. Responsabilii europeni cred că dacă ar fi fost şi el direct vizat de sancţiuni, aceasta ar fi îngreunat eforturile diplomatice ale UE de aplanare a conflictului. În plus, Bruxelles-ul are posibilitatea astfel să-şi înăsprească, la nevoie, sancţiunile. 

Ciprul s-a opus sancţiunilor contra Belarus pe motiv că UE nu adoptă sancţiuni şi la adresa Turciei. Ca şi Grecia, Ciprul solicită de multă vreme să se adopte o politică mai dură faţă de Turcia în contextul litigiului turco-elen pe tema rezervelor de gaz din Mediterană.Statele UE au promis Ciprului, în schimbul renunţării la veto-ul său privind sancţiunile contra Belarus, să menţină ameninţarea cu măsuri punitive la adresa Ankarei. Cancelara Germaniei, Angela Merkel, a promis că la summitul european din decembrie se va discuta şi despre poziţia UE faţă de Turcia.

maw/das (dpa, afp, rtr)