UE vrea să accelereze relocarea migranţilor
16 octombrie 2024În ajunul reuniunii şefilor de stat şi de guvern europeni, care are loc joi, la Bruxelles, se constată mişcare în dezbaterea vizând politica pentru azil şi migraţie. La dorinţa expresă a cancelarului german Olaf Scholz, multe ore vor fi consacrate conceptelor contradictorii vizând politica pentru migraţie.
Din cercuri guvernamentale germane se afirmă că Scholz mizează în continuare pe "soluţii comune europene" şi vrea să urgenteze în parte reforma procedurilor UE de azil, care va intra în vigoare abia în 2026. Acelaşi lucru solicită de luni de zile multe alte ţări membre ale UE, între care Spania. Dar nu este clar ce ar putea fi urgentat. Mai multe proceduri de azil la graniţele externe ale UE? Mai multe expulzări ale migranţilor cu solicitări de azil respinse? Mai multe acorduri cu ţările de provenienţă şi de tranzit ale migranţilor şi solicitanţilor de azil?
Regulamentul expulzărilor este revizuit
Majoritatea miniştrilor de Interne ai ţărilor UE au făcut abia joia trecută presiuni pentru revizuirea şi înăsprirea regulilor vizând rapida retrimitere în ţările de origine a celor care nu au şanse să primească azil. Concomitent se doreşte facilitarea respingerii solicitanţilor de azil la graniţele interne ale UE, de pildă ale Germaniei. Este vorba aici de oameni care ar fi trebuit să depună cerere de azil într-o ţară de la frontiera externă a UE. În termen util, înaintea reuniunii la vârf de joi, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat printr-o scrisoare că va propune în scurt timp regulamentul înăsprit cerut.
Trei spun nu
Cel puţin trei state membre ale UE nu sunt de acord cu planul de acţiune comun al Uniunii. Olanda guvernată mai nou de populiştii de dreapta şi Ungaria, preşedinta în exerciţiu a Consiliului European, cer un aşa-numit opt-out din politica de azil. Aceste ţări nu vor categoric să sprijine reformele decise deja. Recent, lor li s-a alăturat Polonia. Premierul polonez Donald Tusk nu mai vrea temporar să aplice în ţara sa normele europene în materie de azil; el vede Polonia în pericol.
Această anunţată nesocotire a normelor europene a fost criticată de comisara europeană pentru Politică Internă, Ylva Johannson. "Aşa ceva nu este posibil. Şi asta am şi comunicat", a declarat Johannson. Opt-out, deci retragerea din politica europeană pentru migraţie este posibilă doar în cazul modificării tratatelor europene. Dar această posibilitate nu se află momentan în dezbatere. "Nu este o ideea bună", a comentat la rândul ei ministra germană de Interne, Nancy Faeser.
Ungaria, Italia şi Finlanda merg pe căi proprii
Şi fără posibilitatea formală de opt-out Ungaria nu mai respectă de ani buni prevederile politicii comune în materie de azil. Şi chiar dacă din acest motiv a fost în repetate rânduri condamnată de Curtea Europeană de Justiţie, Budapesta nu-i pune în aplicare sentinţele. În prezent Comisia Europeană încearcă prin amenzi în valoare de 200 de milioane de euro să facă guvernul lui Viktor Orban să cedeze. Dar premierul ungar a anunţat deja că nu-i pasă de reformele decise şi că nu va mai primi în ţară niciun solicitant de azil.
Guvernul italian, condus de premiera de extremă dreaptă Giorgia Meloni, nu respectă nici el normele europene. Meloni refuză să reprimească în ţară solicitanţi de azil aflaţi acum în Germania sau Austria, care au pătruns în UE prin Italia. Potrivit aşa-numitelor reglementări Dublin, Italia trebuie să-i înregistreze pe aceşti migranţi şi să le întocmească procedurile de azil. În loc de asta mulţi migranţi îşi continuă călătoria în direcţia nord. Şi din Grecia, ţară aflată la graniţa externă de sud-est a UE, mii de solicitanţi de azil îşi continuă călătoria spre nord, traversând ruta balcanică. Astfel şi în acest caz se încalcă regulamentul Dublin.
Italia, Grecia şi alte ţări aflate la frontiera externă a UE argumentează că sunt suprasolicitate de numărul mare de migranţi care sosesc pe teritoriul lor. În reacţie la această migraţie în interiorul UE, Franţa, Austria, Danemarca, Suedia, Slovacia şi, mai nou, Germania, au reintrodus controale la graniţele lor pentru a depista aşa-numitele pătrunderi nepermise în ţară. Şi asta deşi controalele la graniţele interne ale UE sunt de fapt permise doar în situaţii excepţionale.
Finlanda nu mai respectă din iulie normele europene la graniţa sa terestră cu adversara Rusie. Migranţilor care vor să pătrundă în ţară venind din Rusia li se refuză verificarea individuală a cererii de azil. Ei sunt redirecţionaţi direct spre Rusia. Premierul finlandez Petteri Orpo a declarat în iulie că această lege este necesară deşi este contrară obligaţiilor internaţionale în materie de respectarea drepturilor omului pe care Finlanda şi le-a asumat. Finlanda, ţările baltice şi Polonia acuză Rusia şi Belarus că aduc la graniţe migranţi în număr mare pentru a destabiliza Uniunea Europeană. Premierul polonez Donald Tusk a declarat că vrea să urmeze modelul finlandez, închizând graniţa cu Belarus pentru solicitanţii de azil.
Externalizarea procedurilor de azil
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat înaintea summitului european de joi un plan în 10 puncte pentru politica de azil comună. Acesta conţine pe lângă aspecte cunoscute şi anunţul că se doreşte îmbunătăţirea cooperării cu state terţe. Numeroase ţări membre UE vor să verifice dacă este posibilă externalizarea completă a procedurilor de azil în state cum ar fi Ruanda. Guvernul britanic a eşuat până acum într-un astfel de demers.
Recent, Italia a dat în folosinţă tabăra sa extrateritorială pentru proceduri de azil din Albania. Italia vrea să analizeze în Albania conform dreptului italian cererile de azil depuse de migranţii din Africa sosiţi pe ţărmul italian la bordul unor ambarcaţiuni. Cei ale căror cereri se vor aproba se vor întoarce în Italia, la fel şi cei cu cereri neaprobate, a căror repatriere nu este imediat posibilă. Acest model nu este considerat convingător de către Comisia Europeană, se afirmă în cercuri diplomatice europene.
Rutele se schimbă
Pe ruta dintre nordul Africii şi Italia numărul migranţilor s-a redus substanţial în 2024. Din ianuarie până în august în Italia au ajuns aproximativ 42.000 de oameni, cu 64 la sută mai puţin decât în acelaşi interval al anului precedent. Aceasta se datorează, potrivit UE, mai ales unei mai bune cooperări cu ţările de tranzit Tunisia şi Libia. Dar concomitent s-a dublat numărul migranţilor ajunşi în UE pe rutele atlantică şi vest-mediteraneeană, care a ajuns la 25.500 în acelaşi interval de timp. Şi pe ruta est-mediteraneeană, către Cipru şi Grecia, cifrele au crescut. Până acum acolo au fost înregistrate până în august 2024 aproximativ 37.000 de sosiri, cu 39 la sută mai multe decât în acelaşi interval al anului 2023.