Uniunea pentru Mediterana - reloaded

"Uniunii pentru Mediterana" este proiectul unei structuri politico-economice comune ţărilor riverane Mării Mediterane în care să fie implicate toate cele 27 de state ale Uniunii Europene. Proiectul este susţinut şi de Comisia Europeană după ce Franţa a dat asigurări că planul nu va diviza ţările membre ale UE şi după ce a renunţat la încercarea de a impune un proiect în care Parisul să "beneficieze" singur de fondurile comunitare acordate ca ajutor celor 12 ţări de pe flancul sudic al Mării Mediterane.

Textul trimis de Franţa şi Italia partenerilor europeni pe dosarul unei asemenea cooperări îmbină ideea originală, creată prin procesul Barcelona (1995) cu o viziune aprofundată a proiectului deja existent.

Janez JANSA, primul-ministru al Sloveniei şi preşedintele în exerciţiul al Consiliului European:

„Azi am recunoscut necesitatea modernizării acestei proces. Nu este scopul acestui Consiliul European să-l pună în practică. Dar lucrurile se schimbă. De când am lansat procesul Barcelona a trecut mult timp. Acum este timpul să-l reevaluăm, să vedem dacă sunt noi opţiuni şi să adăugăm ceva la procesul deja existent. Este parte a unei noi evoluţii şi aceste schimbări uneori au un alt nume”.

Statele nord-europene şi-au arătat re­ţinerea faţă de acest proiect iar Ucraina, prin vocea premierului Donald Tusk, a spus că acceptă în principiu înţelegerea dintre Germania şi Franţa dar cu condiţia unei oferte europene pentru Kiev.

Care este poziţia României în contextul în care Bucureşti-ul vrea la rândul lui, o perspectivă europeană pentru Republica Moldova? Comuniştii de la putere în Chişinău par mai degrabă încântaţi de perspectiva pe care le-o oferă Moscova şi sunt mai puţin impresionaţi de Uniunea Europeană şi România.