Unul din trei oameni este dispus să emigreze

DW: Domnule Stoychev, într-un sondaj recent, Gallup International a întrebat oameni din 57 de țări dacă ar prefera să locuiască în altă țară sau să rămână acolo unde se află. Peste o treime au spus că ar dori să emigreze. Cum se compară aceste cifre cu rezultatele sondajelor anterioare pe acest subiect?

Kancho Stoychev: În primul rând, întrebarea noastră a urmărit să măsoare doar o dorință potențială generală de a schimba țara de reședință – cu condiția ca documentele legale să nu fie un obstacol. Cu alte cuvinte, am urmărit să stabilim nivelul de satisfacție sau de nemulțumire față de viața din țara dată, mai degrabă decât să identificăm o decizie imediată de a o părăsi. Statisticile standard oferă cifre reale de emigrare pentru fiecare țară, așa că nu este nevoie de sondaje pe acest aspect.

Oamenii migrează din numeroase și diverse motive. Migrația este, într-o anumită măsură, normală și, în multe cazuri, pozitivă. Studiul nostru arată că o medie globală de aproximativ o treime din populația adultă ar fi dispusă să emigreze. În circumstanțele globale actuale, aceasta este probabil norma. Subliniez din nou că indicatorul nostru este unul foarte general dar, cu toate acestea, oferă un bun indiciu despre percepția personală, subiectivă, a relației dintre locul în care o persoană trăiește și calitatea vieții pe care o așteaptă sau și-o dorește.

Comparativ cu studiile anterioare, am înregistrat o uşoară creştere a potenţialului de emigrare. Poate că aceasta nu este cu adevărat o surpriză. Generațiile mai tinere, inclusiv cele din Europa, sunt din ce în ce mai mobile. Populațiile urbane sărace din multe părți ale lumii – în special în așa-numita lume în curs de dezvoltare – sunt disperate să se mute într-un loc mai bun. Oamenii de mare succes din țările mici adesea nu văd suficient potențial pentru a-și dezvolta abilitățile pe o piață mică.

Desigur, în vremuri de război și de criză economică globală, cresc incertitudinile și tentația migrării. Nu văd nicio surpriză aici, de fapt. Cu cât oamenii sunt mai tineri și mai săraci, cu atât probabilitatea migrației este mai mare.

Cifrele studiului dumneavoastră arată că respondenții din țările cu venituri mai mici sunt mai predispuși la emigrare. Analiza arată că, în timp ce veniturile, educația sau ocupația nu sunt tocmai relevante pentru dorința sau motivația de a emigra, veniturilor joacă un rol semnificativ. Ce concluzii se pot trage de aici?

Nu este de mirare că oamenii din țările cu venituri mici vor să migreze într-un loc în care nivelul de trai este mai ridicat. Oamenii fac mereu comparații. Desigur, își doresc o viață mai bună, dar nu neapărat pentru că cea actuală este proastă.

La nivel personal, totuși, sunt relevante condițiile în care trăiești. A migra într-o țară care oferă posibilități mai bune, condiții mai bune, mai multe opțiuni de recunoaștere și chiar șansa de a câștiga mai mulți bani este destul de înțeles și normal. În zilele noastre, migrația este o chestiune de vizibilitate, comparabilitate și alegere, alături de factorii tradiționali precum standardele de trai. Migrația de astăzi este mai mult o chestiune de mobilitate decât de necesitate - un efect inevitabil al globalizării.

În mod surprinzător, sondajul arată că mai mulți oameni doresc să migreze din țările UE decât din țările din afara UE. Cum așa?

Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie mai întâi să luăm în considerare care țări UE și non-UE au făcut subiectul studiului. Migrația în interiorul Uniunii Europene este consistentă. Iar mulți oameni de aici spun că ar migra doar pentru că le este posibil să o facă. În acest caz, însă, migrația se petrece în mare parte dintr-o țară europeană în alta. Este una dintre libertățile și drepturile de a fi cetățean al UE. Mobilitatea în Uniunea Europeană este dinamică.

În țările din afara UE acoperite de sondajul nostru — Armenia, Bosnia și Herțegovina, Georgia, Kazahstan, Kosovo, Moldova, Macedonia de Nord, Federația Rusă și Serbia — condițiile de mobilitate și orientarea geopolitică sunt diferite. Există posibilitatea de a migra și, dacă da, încotro?

Nu există cifre pentru Ucraina în studiul dumneavoastră. Ați exclus Ucraina din cauza războiului?

Din păcate, războiul face dificilă efectuarea unui sondaj în Ucraina. Există și un semn de întrebare cu privire la relevanța datelor obținute, deoarece aproximativ o treime din populație a plecat deja. Mult mai relevant ar fi să aflăm câți oameni vor rămâne în Ucraina și câți se vor întoarce. Dar asta ar însemna să ne concentrăm asupra Ucrainei; or, scopul sondajului nostru a fost o comparație globală.

Moldova nu este doar una dintre cele mai sărace țări din Europa de Sud-Est ci și cea mai afectată și amenințată de agresiunea Rusiei în Ucraina. Cu toate acestea, cifrele dumneavoastră arată că doar 23% din populație dorește să plece - un număr mult mai mic decât în Bosnia și Herțegovina (48%) și Macedonia de Nord (42%). De ce este aşa?

Cine a dorit să emigreze a făcut-o deja. În plus, războiul i-a motivat și pe unii să rămână și să-și protejeze țara. Pot exista, de asemenea, și persoane care, indiferent de motiv, au așteptări pozitive. În fine, nu este foarte convenabil să afirmi într-un interviu că ești dispus să întorci spatele țării tale în vremuri dificile.

Bosnia și Herțegovina sau Macedonia de Nord sunt spețe total diferite. Aderarea ambelor țări la UE este o țintă foarte îndepărtată iar oamenii nu vor să mai aștepte. Dacă simți că locul în care trăiești se tot deteriorează de mult timp, întrebarea nu mai este de ce ar trebui să pleci ci de ce ai mai rămâne. În cazul acestor două țări, numărul celor care ar emigra este cu aproximativ 50% mai mare decât media UE.

De când a început războiul din Ucraina, multe țări europene au înregistrat un aflux considerabil de migranți din Rusia. Sunt oameni care vor să scape de mobilizare, care se opun războiului sau care tânjesc după o societate mai democratică, mai deschisă. Cu toate acestea, sondajul indică faptul că doar 15% doresc să emigreze. De ce este aşa?

Nu este de mirare. Multe studii au arătat un nivel ridicat de patriotism în Rusia și un sprijin semnificativ pentru ceea ce noi, aici, în Uniunea Europeană, respingem cu fermitate. Din punct de vedere istoric, Rusia a demonstrat adesea un grad înalt de integrare internă în vremuri dificile. Să nu uităm că narațiunea dominantă acolo este total diferită de cea din Occident. Dar și că milioane de ruși care nu sunt de acord cu evenimentele actuale au plecat deja de acolo.

Și mai derutantă este cifra foarte scăzută pentru țări precum Vietnam sau India...

Ambele țări au înregistrat progrese constante în ultimul deceniu. Dorința de a părăsi o echipă de succes nu este niciodată foarte mare. Să nu uităm nici de aspectele culturale și religioase, de elementele identitare naționale, de tradiții etc. În Occident suntem încă extrem de eurocentrici; încă ne credem centrul lumii. Adevărul istoric este că dominația noastră a fost relativ scurtă în comparație cu țări precum India și China, sau cu Persia, Babilonul, Bizanțul...

Kancho Stoychev este președintele Asociației Internaționale Gallup (GIA) a institutelor de cercetare de piață și de opinie. Din 1979, GIA a măsurat speranța, fericirea și așteptările economice din întreaga lume.