Victoria lui Wilders în Olanda încurcă extinderea Schengen

Numărătoarea voturilor a ajuns, în Olanda, deja la 98% din totalul sufragiilor exprimate iar Partidul pentru Libertate (PVV, de extremă-dreapta ), condus de Geert Wilders, se poate baza pe 37 din cele 150 de locuri în Parlamentul de la Haga. Este un avans substanțial față de blocul laburist-ecologist, care a câștigat 25 de mandate, și de Partidul Popular pentru Libertate și Democrație (VVD, conservator politic și liberal economic), al prim-ministrului în exercițiu Mark Rutte, care va avea 24 de parlamentari în viitoarea legislatură.

Victoria lui Wilders va atrage consecințe de amploare, atât în Țările de Jos cât și Europa. Politicianul anti-UE a promis în campania electorală că va pune punct imigrației, va reduce plățile olandeze către bugetul comunitar și va bloca intrarea oricăror noi membri, inclusiv a Ucrainei.

În plus, preluarea puterii de către PVV ar putea lăsa urme și în negocierile privind extinderea spațiului Schengen cu România și Bulgaria. În ultima vreme, fostul guvern conservator lăsase Austria singură pe frontul opoziției față de cooptarea celor două țări, însă discursul eurosceptic al partidului lui Wilders pune suplimentar sub semnul întrebării eliminarea controalelor la frontierele cu țările UE ale celor două candidate la aderarea în spațiul de liberă circulație.

Cât va dura formarea unui nou guvern olandez?

În discursul rostit după aflarea rezultatelor, Wilder a transmis că „Vrem să guvernăm și vom guverna!”. Odată ce toate voturile de la alegerile de miercuri vor fi fost numărate, liderii de partid vor trebui să înceapă negocierile privind componența următoarei coaliții de guvernare. Va fi însă, cel mai probabil, o negociere de lungă durată, poate de câteva luni, dată fiind structura fărâmițată a viitorului legislativ și avantajul electoral obținut de PVV. După alegerile din 2021, a fost nevoie de mai mult de nouă luni (271 de zile) pentru ca patru partide să pună la punct un aranjament de guvernare. Este de presupus ca actualul premier Rutte va rămâne într-un rol interimar până la instalarea unui nou guvern, probabil în prima jumătate a anului 2024.

O majoritate consistentă s-ar putea forma dintr-o coaliție în care PVV ar colabora cu conservatorii din VVD și partidul Noul Contract Social (NSC - creștin-democrat dar eurosceptic), al parlamentarului Pieter Omtzigt. Cele trei ar strânge, împreună, 81 de mandate, mai mult decât cele 76 necesare pentru a susține un guvern comun. Cu toate acestea, Wilders ar putea avea probleme în a obține sprijinul necesar pentru a forma un guvern funcțional, de vreme ce, înainte de vot, liderii tuturor partidelor de top afirmaseră că nu vor participa într-o coaliție condusă de PVV. Deși este o tradiție, nu există obligativitatea că partidul care câștigă cele mai multe mandate să și dea premierul.

Entuziasm în dreapta iliberală din Europa

Performanța electorală a partidului lui Wilders a atras laude din partea politicienilor europeni naționaliști și de extremă dreapta. „Vânturile schimbării sunt aici! Felicitări lui Geert Wilders pentru câștigarea alegerilor olandeze!", a transmis premierul ungar Viktor Orban.

Lidera extremei drepte din Franța, Marine Le Pen, care conduce partidul Rassemblement National, l-a felicitat, pe rețeaua de socializare X (fostă Twitter), pe „Geert Wilders și PVV pentru performanța lor spectaculoasă, care confirmă atașamentul tot mai mare față de apărarea identităților naționale”.

Vicepremierul italian Matteo Salvini l-a salutat pe „prietenul nostru Geert Wilders, liderul PVV și aliat istoric al Ligii. (...) O nouă Europă este posibilă", a adăugat liderul de extremă dreapta din Peninsulă.

Cine este Geert Wilders?

Numit de unii Trump al Olandei, Geert Wilder a câștigat voturile majorității simple în baza unui discurs anti-islam, anti-migrație și chiar anti-UE.

Wilders și-a construit o bună parte din mesajul politic proclamându-și misiunea de a opri „invadarea islamică” a Occidentului - iar pentru aceasta a folosit tot felul de metode de a ieși în evidență, de la termenul de „gunoi” folosit la adresa marocanilor, pentru care a și fost condamnat, până la organizarea de concursuri de desene cu profetul Mahomed. A rămas sfidător inclusiv la adresa amenințărilor cu moartea, din cauza cărora se află sub protecția poliției din 2004.

Născut în 1963 la Venlo, aproape de granița cu Germania, Wilders a crescut într-o familie catolică împreună cu fratele și cele două surori ale sale. Mama lui era pe jumătate indoneziană, fapt pe care Wilders îl menționează rar. A debutat în politică în 1998 în partidul liberal VVD, de care s-a desprins, după ce a intrat în Parlament de la Haga, pentru a forma, apoi, în 2006, formațiunea de extremă dreaptă PVV.

ics (dps,reuters, kna) / ak