Scholz în China: mai multe îndoieli decât felicitări

Cancelarul federal Olaf Scholz a călătorit în China, ignorând mesajele interne și scepticismul partenerilor internaționali ai Germaniei față de această vizită. Este primul lider din grupul G7 al statelor puternic industrializate care a ajuns în China după pandemie.

Scholz susține că a avut „schimburi sincere” cu președintele chinez Xi Jinping pe o plajă largă de subiecte, incluzând războiul din Ucraina, drepturile omului și recursul la arme nucleare. La conferința de presă de la finalul discuțiilor cu omologul său chinez Li Keqiang, cancelarul federal a afirmat că ambii lideri au fost de acord că amenințarea cu arsenalul nuclear este o atitudine „iresponsabilă și periculoasă”. Oficialii chinezi au confirmat, dar au evitat să pronunțe numele Rusiei, țară care de fapt a avertizat cu folosirea capabilităților nucleare în Ucraina invadată.

În opinia lui Scholz, cele două conduceri s-au întâlnit „într-un moment de mare tensiune”, ceea ce cumva ar fi un ecou al mesajului transmis de Xi, care făcuse apel la o cooperare mai puternică între Germania și China pe fondul „vremurilor în schimbare și tumultoase”.

Dincolo de aceste semnale diplomatice, vizita de 11 ore a lui Scholz în China rămâne controversată - și nu doar pentru că actuala coaliție de guvernământ de la Berlin promisese anterior să schimbe linia politicii față de China și să reducă dependența economică față de gigantul asiatic. Ceea ce, spun experții, tocmai că nu se confirmă, prin vizita lui Scholz.

Prioritizarea intereselor germane

Ajuns la Beijing în fruntea unei delegații de manageri de top ai unor influente companii germane, Scholz a subliniat nevoia de a menține cooperarea economică cu China. Ignorând avertismentul privind supradependența de China, transmis chiar de ministrul de Externe de la Berlin, Annalena Baerbock, Scholz spune că a dorit să discute „despre cum putem aprofunda pe mai departe cooperarea economică pe alte teme - schimbările climatice, securitate alimentară, țări îndatorate”.

„Mesajul călătoriei este că relațiile bilaterale se întorc la normalul afacerilor tradiționale”, comentează Zsuzsa Anna Ferenczy, profesor asistent la Universitatea Națională Dong Hwa din Taiwan și fost consilier politic la Parlamentul European. „Europa trebuie să găsească o cale de dialog constructiv cu China de pe o poziție de forță - pe care, însă, Berlinul o subminează urmându-și propriile interese cu prețul unei unități europene în formare (pe fondul celor petrecute în Ucraina), dar încă fragilă.”

Reinhard Bütikofer, eurodeputat german din partea Partidului Verzilor, a explicat pentru DW că vizita lui Scholz contravine înțelegerilor din coaliția federală de guvernământ de la Berlin și va avea efect negativ asupra Uniunii Europene. „Mesajul pe care l-a transmis este că va prioritiza continuarea comerțului și investițiile”, a precizat Bütikofer. „Politica Germaniei față de China nu poate fi construită doar de un cancelar care mai și ignoră, în trei rânduri, sfaturi competente. Când am format coaliția de guvernământ am convenit că relațiile Germaniei cu China vor fi bine integrate la nivel european și în coordonare cu partenerii noștri transatlantici. Nici una din cele două condiții nu a fost respectată”.

Înainte de a călători la Beijing, Scholz susținuse tranzacția prin care compania maritimă chineză de stat Cosco achiziționa 24,9% din acțiunile unuia dintre terminalele portului hanseat Hamburg. Tranzacția fusese contestată de mai mulți membri ai Cabinetului pe care Scholz îl conduce, inclusiv de șefa diplomației Annalena Baerbock. Inițial, Cosco urma să cumpere 35% din acțiuni, dar cota a fost redusă.

Drepturile omului în China

Scholz spunea că le-a transmis gazdelor sale comuniste îngrijorări legate de nerespectarea drepturilor omului în China. Aceasta include violența cu care sunt reprimate minoritatea etnică uigură și alte minorități turcice în provincia Xinjiang. Drepturile omului sunt universal recunoscute iar cererile adresate Beijingului nu constituie amestec în treburile interne ale Chinei, a precizat Scholz.

Fostul consilier parlamentar european Ferenczy susține însă că, de fapt, Scholz nu face decât să bifeze niște căsuțe, când povestește presei că a adus subiectele în discuție. „Temele politice puteau avea mai multă importanță încă de când a fost anunțată vizita. În realitate, chestiunea drepturilor omului nu a fost niciodată cu adevărat pe agendă”, este de părere Ferenczy, care acuză Germania că preferă prea des „o diplomație tăcută” pe această temă. „Pentru un stat membru UE cu potențial de a aborda superior China, este un eșec semnificativ să ratezi oportunitatea de a impune condiții Chinei.”

Dezbinare în UE

După ce statele baltice au transmis luna trecută că Uniunea ar trebui să i se adreseze Chinei pe o singură voce, e de așteptat ca vizita lui Scholz să declanșeze discuții agitate la Bruxelles și poate chiar proteste ale unor țări central și est-europene. „Este o manifestare a fragmentării, nu doar în Uniune ci și în scena politică germană”, observă Marcin Jerzewski, reprezentantul unui think tank ceh, Centrul de Valori Europene. „Este o divergență în modul de a aborda relația cu China, între liberali și ecologiști, pe de o parte, și social-democrați, pe de alta”.

Pentru Sari Arho Havren, cercetător în probleme chineze și profesor la Centrul pentru Studii de Securitate George C. Marshall, mesajul perceput de Beijing este că Germania va încuraja sau poate chiar convinge UE să privească într-o lumină mai pragmatică și favorabilă relația cu China și să-i accepte comportamentul. „Adâncind legăturile cu China prin puternicele companii ale statului comunist, Germania va reduce șansele unui răspuns comun european față de China, în caz că, de exemplu, va fi de ales între Beijing și Washington”, încheie Havren.