Țară în mod electoral continuu: Bulgaria iese din nou la vot

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vizitat săptămâna trecută Bulgaria, o țară care are multe caracteristici unice în Uniunea Europeană. A venit cu un mesaj de sprijini electoral pentru partidul GERB, membrul bulgar al familiei popularilor din Europa.

Una dintre aceste unicități ale Bulgariei: șase alegeri parlamentare în doar trei ani. A șasea rundă va avea loc chiar duminică, 9 iunie 2024, în paralel cu scrutinul european.

Rumen Radev, președintelele țării, repetă adesea pozițiile Kremlinului cu privire la războiul împotriva Ucrainei, susținând, printre altele, că Rusia nu poate fi învinsă. Asta, în condițiile în care Bulgaria este membră NATO și UE.

Următorul guvern al țării ar putea include și politicieni considerați corupți în Occident, inclusiv pe unii sancționați dincolo de Ocean în temeiul Legii Magnițki, care îngheață bunurile oficialilor străini vinovați de încălcarea drepturile omului, interzicându-le să intre în Statele Unite.

În sfârșit, dar nu în ultimul rând: unul dintre deținătorii recordului pentru cea mai lungă perioadă de guvernare în UE, fostul prim-ministru Boiko Borisov, revine în politica bulgară după o absență de aproximativ trei ani. Mulți observatori și adversari îl văd pe Borisov ca pe un simbol al împletirii dintre politică și crima organizată. Întreaga discuție electorală se învârte în prezent în jurul lui Borisov și al fostului magnat de presă și oligarh Deljan Peevski, cel vizat de Legea Magnițki.

Prezență scăzută la vot

Borisov și partidul său GERB sunt așteptați să câștige 24-25% din voturi la alegerile simultane. Alianța liberal-conservatoare de dreapta Continuăm Schimbarea - Bulgaria Democrată (PP-DB) este cotată cu 15-16 la sută și se situează în fața partidul musulmanilor din Bulgaria, Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (DPS) al cărui copreședinte a devenit de curând, prin vot intern, Deljan Peevski, chiar dacă el însuși nu este musulman.

Prezența la vot în Bulgaria a fost, în majoritatea ultimilor trei ani, de aproximativ 40%. Observatorii electorali estimează și de această dată o cifră similară, chiar dacă unele sondaje recente sugerează că duminică ar putea ieși la urne chiar până spre 48% dintre alegători. Un lucru este cert: GERB și DPS ar beneficia de prezența scăzută la vot.

Guvern în chinurile facerii

Partidul lui Borisov a condus timp de zece luni cel mai recent guvern, alături de alianța liberal-conservatoare PP-DB. Punctele comune care au sudat această guvernare au fost valorile euro-atlantice și sprijinul necondiționat pentru Ucraina în lupta împotriva agresorului rus. Coaliția s-a destrămat în luna aprilie a acestui an și, deși nu este imposibil, rămâne puțin probabil ca cele două grupări politice să colaboreze din nou după alegeri. Cei mai mulți dintre observatori se așteaptă la o majoritate susținută de GERB împreună partidul musulman DPS.

Sociologul Georgi Ganev, de la agenția Trend, nu exclude însă și alte constelații: ”Chiar dacă GERB și DPS ar putea avea majoritate în parlament, va fi una fragilă. Este puțin probabil ca cele două partide să decidă să guverneze fără a mai primi sprijinul a unul sau două alte partide. În același timp, electoratul PP-DB nu va fi foarte fericit dacă se va repeta ultima formulă de guvern”.

Multe șantiere și voci anti-UE agresive

În viitorul parlament bulgar vor fi reprezentați și populiștii lui Vazrajdane (Renașterea) - un partid pro-rus și anti-european, al cărui lider, Kostadin Kostadinov, a anunțat că vrea să înființeze o nouă familie de partide în Parlamentul European, împreună cu Alternativa pentru Germania (AfD). Kostadinov susține că Uniunea Europeană este ”dăunătoare”. Experți bulgari, care avertizează că viitorii reprezentanți ai lui Vazrajdane în legislativul comunitar vor sabota activitatea întregii uniuni, sunt de părere că președintele Radev sprijină în secret partidul Vazrajdane, deoarece are opinii pro-ruse similare.

După alegeri, Bulgaria va trebui să abordeze o serie de probleme importante, inclusiv prețurile ridicate la energie și electricitate, sprijinul pentru Ucraina și refugiații ucraineni din Bulgaria, aderarea la euro dar, mai ales, reforma judiciară și cea a serviciului de informații, teme care au provocat prăbușirea guvernului anterior.

Bulgaria s-a dezvoltat

Deljan Peevski avertizează că nu va permite ca serviciile secrete să fie ”zdrobite”. Iar Boiko Borisov se apără când este acuzat că vrea să adopte cultura mafiei: ”Sunt un politician european, nu vreau o întoarcere la acei ani”, a comentat șeful GERB pentru Mediapool.

Analistul politic Daniel Smilov consideră că Bulgaria se poate dezvolta în continuare și amintește de marile realizări ale ultimului guvern: ”În ciuda tuturor, Bulgaria a acționat în mod rațional și responsabil în ceea ce privește Ucraina și dependența de gazul rusesc, a făcut progrese semnificative către Schengen și se află în pragul zonei euro. Veniturile în țară cresc iar eforturile pentru a ajunge din urmă Europa Centrală câștigă amploare”.